Patrimoniu geologic – Creasta Cocoșului

01Rezervația naturală „Creasta Cocoșului” este o arie naturală protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Desești. Aria protejată, cu o suprafață de 50 ha, a fost înființată în anul 1954, prin Hotarârea Consiliului de Miniștrii nr. 514, reconfirmată prin Hotarârea Consiliului Județean nr. 207 din 1977 și nr. 34 din 14.11.1994, iar în anul 2000, prin Legea nr 5 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, a fost reconfirmată ca arie naturală protejată de interes național, cu codul 2.577.

Creasta Cocoșului este o formă de relief bizară, o colină ascuțită, crenelată, de cca. 200 m lungime, cu pereții fisurați, cu aspect de fierăstrău și o diferență de nivel de 40 m (vest), 80 m (est) și 150 m (nord). Roca este reprezentată de andezite cu piroxeni, hornblendă, biotit și cuarț de Gutâi, curgeri de lave de grosime remarcabilă (peste 400 m), ce apar pe un areal eliptic, cu lungime E-V de cca. 3 km și N-S de 1-2 km, între vârfurile Secătura și Gutâiul Mic (Apostolii). Se consideră că există o structură vulcanică de tip “dom de lavă”, de mari dimensiuni, sau o îngemănare a produselor vulcanice puse în loc prin aparate de tip central (Secătura, Gutâiul Doamnei, Gutâiul Mare). În ambele interpretări geologice, Creasta Cocoșului reprezintă un rest de curgere de lavă situat la nivelul platoului, dar afectat de eroziunea diferențială pe flancuri, un martor de eroziune.

Pe teritoriul ariei naturale protejate întâlnim floră specific subalpină dintre care amintim: ienupăr (Juniperus sibirica), părul porcului (Nardus stricta), afin (Vaccinium myrtillus), merișor (Vaccinium vitis-idaea), crinul de pădure (Lilium martagon), parpian (Antennaria dioica), garofiţa (Dianthus cartusianorum). Pereții de andezit prezintă o multitudine de specii de licheni, printre care: Cladonia clorophaea, Cladonia cornuta, Umbilicaria cilindrica, Rhizocarpon geographicum. Din punct de vedere al faunei cea mai periclitată specie de răpitoare identificată pe teritoriul rezervaţiei este acvila de munte (Aquila chrysaetos) şi acvila ţipătoare mică (Aquila pomarima). Alături de acestea mai trăiesc şi alte specii cuibătoare importante din punct de vedere al biodiversităţii: cristel de câmp (Crex crex), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), buha (Bubo bobo). Nu lipsesc nici ursul (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), căpriorul (Capreolus capreolus).

Cel mai recomandat traseu turistic spre Creasta Cocoșului se poate urma din Pasul Gutâi, de la Hanul „Pintea Viteazul”, marcaj bandă roșie. Traseul este unul destul de ușor și se poate parcurge într-o oră și jumătate – două. Debutează în pădure, cu o urcare ușoară, ocolește vârful Măgura pe curba de nivel, apoi traversează Poiana Boului, de unde se poate admira în depărtare forma specifică a Crestei Cocoșului și continuă lejer până aproape de baza stâncii, de unde urmează urcarea finală, mai dificilă, până pe platoul de lângă formațiunea geologică.

Rezervația Creasta Cocoșului a fost până în anul 2018 în custodia Asociației „EcoLogic” Baia Mare, care a implementat o serie de proiecte, finanțate prin diferite programe și instituții: Romanian-American Foundation, Fundaţia pentru Parteneriat, Granturile SEE și Norvegiene, Fondul ONG. Comisia Europenă a conferit un certificat de zonă ecoturistică acreditată la nivel european, pentru zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului, ceea ce îi conferă unicitatea și recunoașterea și pe plan internațional.

 

One thought on “Patrimoniu geologic – Creasta Cocoșului

  1. Pingback: Patrimoniu geologic – Creasta Cocoșului - ZiarMM

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *