Mineralogia

MINERALOGIA

Mineralogia este o ramurǎ a geologiei ce studiazǎ geneza, proprietǎţile şi clasificarea mineralelor din scoarţa terestrǎ. Astfel, se introduce în terminologia ştiinţificǎ conceptul de mineral, asupra definiţiei cǎruia nu s-a ajuns încǎ la un consens general. Majoritatea mineralogilor acceptǎ cǎ mineralul, ca unitate fundamentalǎ a corpurilor geologice, este un solid cristalizat omogen fiind o substanţǎ anorganicǎ formatǎ pe cale naturalǎ. Mineralele iau naştere prin procese de cristalizare prin trecerea unei cantitǎţi de substanţǎ din starea mobilǎ în cea stabilǎ, solidǎ în general.

În noiembrie 2015 Raportul IMA (International Mineralogical Association) indica existenţa a 5091 de minerale recunoscute. Dacǎ comparǎm numǎrul total de specii minerale cunoscute şi participarea acestora la scoarţa terestrǎ, pe clase de minerale obţinem urmǎtoarele repartiţii (dupǎ Ivanovici,V şi alţii, 1979):

tr>

Clasa de minerale Proporţia din numǎrul
total de specii (%)
Propoţia în compoziţia
scoarţei terestre (%)
Elemente native 3,3 0,1
Sulfuri,sulfosǎruri şi sulfaţi 21,7 2,8-3,0
Oxizi-hidroxizi 12,4 14,0
Halogenuri 5,8 0,5
Carbonaţi şi boraţi 7,4 0,7
Fosfaţi 17,5 0,7
Silicaţi 25,8 81,0

Mineralogia zonei

Alǎturi de mineralele comune, ce sunt constituienţii rocilor ( magmatice, sedimentare sau metamorfice), în zona Baia Mare, din punct de vedere mineralogic, se întâlneşte o gamǎ pe cât de bogatǎ, pe atât de spectaculoasǎ de specii minerale a cǎror genezǎ este de naturǎ hidrotermalǎ. Soluţiile apoase de temperaturi cuprinse între 3200C şi 500C ce au reprezentat faza finalǎ a vulcanismului neogen, circulând pe zonele de minimǎ rezistenţa a scoarţei terestre (reprezentate de fisuri, fracturi etc.), prin rǎcire, au fǎcut posibilǎ apariţia unor specii cristaline de excepţie. Generozitatea zonei sub acest aspect, se reflectǎ şi în exemplarele minerale plastic numite „flori de minǎ” aflate în posesia colecţionarilor de drept public sau privat. Din cele opt clase de minerale, cele mai întâlnite minerale de origine hidrotermalǎ sunt:

– Elemente native – aur, cupru, arsen;
– Sulfuri şi sulfosǎruri – blenda, galena, pirita, pirotina, calcopirita, marcasita, arsenopirita, realgar, auripigment, cinabru, stibina (antimonit), berthierit, bournonit, tetraedrit, semseyit, andorit, fizelyit, jamesonit, fuloppit, calcostibit;
– Oxizi şi hidroxizi – cuarţ;
– Halogenuri – fluorina;
– Carbonaţi – calcit, aragonit, dolomit, siderit, rodocrozit;
– Sulfaţi, wolframaţi – gips, baritina, respectiv, wolframit, scheelit;
– Fosfaţi – vivianit;
– Silicaţi – epidot, croenstedit, helvin, laumontit, stilbit.

În zona Baia Mare au fost identificate şi descrise în premierǎ mondialǎ nouǎ specii mineralogice: andorit, dietrichit, felsőbanyt, fizelyt, fűlopppit, klebelsbergit, rodocrozit, semseyit şi szmikit.