PETROGRAFIA

Petrografia este o disciplinǎ a petrologiei care are ca obiective clasificarea şi descrierea rocilor luând în considerare componenţa mineralogicǎ şi aspectele structural-texturale.

O rocǎ este este o asociaţie de minerale nemetalice, de obicei polimineralǎ, care se formeazǎ prin procese naturale, caracterizându-se printr-o compoziţie mineralogicǎ, structurǎ şi texturǎ bine individualizate. Din punct de vedere genetic, rocile sunt clasificate în trei mari grupe:

– roci magmatice – formate prin consolidarea magmelor în interiorul litosferei (roci intrusive) sau la suprafaţǎ (roci efuzive).

– roci sedimentare – formate din rocile preexistente prin procese specifice interacţiunii dintre pǎtura extrem perifericǎ a litosferei şi celelalte geosfere externe ale Pǎmântului (atmosfera, hidrosfera şi biosfera). Procesele ce guverneazǎ geneza acestor tipuri de roci sunt de naturǎ fizicǎ (dezagregare, transport, acumulare, etc.), chimicǎ (alterare, precipitare etc.) şi bioticǎ (precipitare biochimicǎ, etc.)

– roci metamorfice formate pe seama rocilor preexistente prin transformǎri în stare solidǎ, mineralogice şi structurale, în condiţii de presiune şi temperatrǎ ridicate.

Petrografia zonei

Petrografia rocilor din zona Baia Mare este tributarǎ în principal vulcanismului neogen inţiat acum 15,4 milioane ani (Badenian) şi finalizat acum 7 milioane de ani (Pliocen).

Rocile magmatice caracteristice zonei aparţin celor douǎ mari categorii: efuzive şi intrusive. Rocile efuzive generate de repetate şi intense erupţii s-au acumulat pe suprafeţe întinse acoperind formaţiunile mai vechi. Chimismul lor (diagnosticat pe baza procentului în greutate de SiO₂ din componenţǎ) indicǎ un spectru larg, de la cel puternic acid, reprezentat de riolite, trecând prin cel acid (conţinut peste 63% SiO₂), reprezentat de dacite cu piroxeni cu/fǎrǎ hornblendǎ şi ajungând în domeniul intermediar (conţinut între 52% şi 63% SiO₂) reprezentat de o varietate mare de andezite (piroxenice, piroxenice cu amfiboli, cuarţoase, bazaltice). Dealtfel, andezitele reprezintǎ fondul petrografic al zonei. Rocile intrusive, dezvoltate sub forma unor corpuri subvulcanice, sunt reprezentate (în ordinea scǎderii aciditǎţii) de microgranodiorite, microdiorite şi diorite.

Rocile sedimentare din zonǎ aparţin unei pleiade de formaţiuni începând cu cele de vârstǎ jurasicǎ şi terminând cu cele cuaternare. Nu existǎ o continuitate de sedimentare, perioadele de scufundare (propice acumulǎrii) au alternat cu cele de exondare, când eroziunea a îndepǎrtat parte din rocile acumulate. Rocile sedimentare sunt reprezentate de roci clastice (microconglomerate, gresii, marne, argile), roci de precipitare chimicǎ (majoritar calcare) precum şi o serie mai restrânsǎ de roci de naturǎ bioticǎ (diatomite, unele calcare, etc.). O categorie aparte o reprezintǎ rocile vulcanogen-sedimentare ce reprezintǎ un amestec de produse vulcanice (cenuşǎ, lapilii) cu sedimente (nisipuri, argile) şi care s-au depus în depozite specifice (ex. tufuri).

Rocile metamorfice sunt cele mai vechi din zonǎ formându-se în Precambrianul superior şi Paleozoic. Intensitatea factorilor metamorfici (temperaturǎ şi presiune) mergând de la slab la puternic a fǎcut ca în regiune sǎ întâlnim roci ce aparţin diferitelor faciesuri. În ordinea creşterii influenţei factorilor, amintim urmǎtoarele tipuri de roci cu o rǎspândire semnificativǎ în zonǎ: şisturi cu glaucofan, şisturi sericitoase şi cloritoase, şisturi cuarţo-feldspatice, micaşisturi cu granaţi, gnaise cu muscovit şi feldspaţi.