MUZEUL DE MINERALOGIE BAIA MARE

Ziua de 6 Noiembrie 1989 a marcat un eveniment fericit în familia muzeelor din România - nasterea la Baia Mare a unui nou membru - Muzeul de mineralogie. Ideea organizarii unui muzeu cu un asemenea profil, de prezentare a mineralelor hidrotermale din zona Baia Mare, în care publicul sa se poata instrui si delecta, parcurgând o parte din bogata colectie mineralogica, a prins contur dupa anul 1969, când a început constituirea colectiei mineralogice în cadrul Muzeului Judetean Maramures, muzeu cu profil de istorie, arta si etnografie, dar fara preocupari din domeniul stiintelor naturii, pâna la acea data.
Istoricul nasterii muzeului se poate urmari pe doua directii prioritare -cresterea numerica si valorica a colectiei de minerale, pe de o parte si crearea muzeului actual ca institutie de stiinta si cultura oferita specialistilor si largului public, pe de alta parte. Colectia de minerale a început sa se constituie din anul 1969 în jurul unui nucleu de minerale în numar de 1.502 bucati nedeterminate si neinventariate, aflate de multi ani într-o magazie a Muzeului Judetean Maramures. Treptat, prin colectari din subteran, achizitii si donatii, colectia a crescut numeric ajungând în 1975 la 3.272 esantioane, în 1985 la 14.274, ca astazi sa numere peste 16.000 esantioane inventariate si determinate. Cresterea numerica a colectiei a fost urmata pas cu pas de o crestere valorica, pe ansamblu bineînteles, dar si în ceea ce priveste valoarea stiintifica si estetica a esantioanelor ce alcatuiesc colectia.Structura pe clase de minerale este urmatoarea:
* elemente native - 0,3 %
* sulfuri si sulfosaruri - 28 %
* halogenuri - 0,4 %
* oxizi si hidroxizi - 0,9 %
* carbonati - 26 %
* sulfati si wolframati - 18 %
* fosfati - 0,4 %
* silicati si grupa cuart - 26 %

Aceste procente genereaza în primul rând din repartitia mineralelor în cadrul filoanelor exploatate, de raritatea în zona, dar si în lume a unor specii minerale, de aspectul estetic care a preocupat pe cei care au recoltat esantioanele si uneori de aspectele financiare ale problemei.
Din punct de vedere al zacamintelor de provenienta ordinea descrescatoare este Cavnic, Herja, Baia Sprie, Baiut, Ilba, Sasar, Nistru, Baia Borsa, Razoare. Valoric, colectia Muzeului de Mineralogie Baia Mare poseda exemplare deosebite din mai multe puncte de vedere, astfel :
- raritatea pe plan mondial a speciei andorit, fizelyit, semseyit, klebersbergit, fuloppit, berthierit, cinabru, pirotina, rodocrozit, scheelit, wolframit, vivianit, cronstedtit.
- dimensiunea cristalelor dominante de pe un esantion: stibina de Baiut sau Baia Sprie, galena de Herja, bournonit de Baia Sprie, tetraedrit de Cavnic, baritina de Baia Sprie sau Cavnic, scheelit de Baia Sprie, gips de Cavnic, vivianit de Ilba.
- culori diferite ale mineralelor din aceeasi specie: calcite albe si negre de Herja, calcite (manganocalcite) roz de Sasar si Cavnic, baritine transparente, galbene, rosii, albastre, verzi de Cavnic, baritine rosii de Baia Sprie, gips alb, negru de Herja.
- druze monominerale de mari dimensiuni: cuarturi de Cavnic sau Baia Sprie , calcite de Herja, Sasar sau Cavnic, stibine de Baia Sprie si Baiut, gipsuri de Cavnic si Herja, baritine de Cavnic si Baia Sprie, rodocrozit de Cavnic.
- concresteri caracteristice diferitelor zacaminte:
* pentru Herja:
~ pirotina, siderit, galena, cronstedtit;
~ blenda, calcit;
~ calcit, stibine, berthierit;
~ galena, marcasita, blenda, cuart, calcit;
* pentru Cavnic:
~ cuart, calcit, tetraedrit;
~ rodocrozit, cuart;
~ fluorina, cuart, calcit;
~ cuart, calcopirita, calcit;
* pentru Baia Sprie:
~ stibina, baritina;
~ cuart, calcopirita, wolframit;
~ cuart, calcit, scheelit;
~ sferosiderit, baritina;
* pentru Baiut:
~ baritina, marcasita;

Dezvoltarea spectaculoasa a colectiei de mineralogie din cadrul Muzeului Judetean Maramures, a impus luarea din partea forurilor locale a unei decizii administrative-decizia de înfiintare a unei noi sectii pe lânga cele de istorie, arta si etnografie - a sectiei de mineralogie, eveniment petrecut în anul 1976, act ce sta la baza ideii de organizare a unui Muzeu de Mineralogie în Baia Mare. Dezvoltarea acestei sectii a permis transformarea ei în muzeu separat, astfel ca la 10 Decembrie 1992 se decide înfiintarea Muzeului de Mineralogie Baia Mare.
În decursul anilor problematica locului si modului de organizare a Muzeului de Mineralogie a cunoscut trei etape distinctive:
-etapa 1976 - 1979 prevedea organizarea muzeului în localul din Piata Libertatii nr. 19 (Casa Iancu de Hunedoara - monument istoric al orasului)
-etapa a doua 1979 - 1988, care prevedea folosirea aripei sud-estice a masivei si impunatoarei cladiri a fostei administratii a minelor din str. Monetariei nr. 1-3.
-etapa a treia, care a demarat în februarie 1988, când s-a primit actualul sediu din b-dul Traian nr. 8, proiectat pentru scopuri comerciale.
Având spatiul, s-a trecut la reorganizarea si conceperea tematicii, a mobilierului, selectarea exponatelor, executarea tuturor dotarilor, activitate în care am fost ajutati de persoane si întreprinderi din oras, fara ajutorul carora actualul muzeu nu s-ar fi putut naste. Pentru elaborarea în detaliu a tematicii si completarea cu esantioanele necesare, un sprijin deosebit s-a primit din partea geologilor societatii Cuart S.A. Baia Mare si a Regiei miniere (Lead and Zinc Company).

Timpul scurt, Februarie 1988 - Noiembrie 1989, în care s-a organizat muzeul a necesitat un volum de munca imens, implicând munca de conceptie, de proiectare, de aprovizionare, cu o multitudine de repere în general deficitare, dar vizitând acum muzeul credem ca a meritat întregul efort.
Actuala cladire a muzeului gazduieste expozitia de baza - 900 m2, sala de expozitii temporare, depozitele de minerale si spatiul administrativ.
Expozitia de baza prezinta la parter alcatuirea geologica a nord-vestului României, sistematica mineralelor hidrotermale si zacamintele de metale neferoase de pe rama sudica a muntilor Oas- Gutâi precum si din Tibles si zona Borsa - Viseu.
Activitatea specifica de muzeu se concretizeaza în trei directii principale:
-cercetare - muzeologie
-îmbogatirea si pastrarea patrimoniului
-valorificarea expozitionala.
Datorita interesului major manifestat atât pe plan intern, cât si pe plan extern pentru patrimoniul mineralogic al zonei noastre, muzeul a organizat de-a lungul anilor o serie de expozitii în tara - Pitesti ( 1980 ), Bucuresti (1980 ), Ploiesti (1980 ), Galati (1986 ), Piatra Neamt ( 1987 ), Brasov (1988 ), cât si în strainatate - Viena ( 1982 si 1984 ), Graz ( 1984 ), Linz ( 1984 si 1993 ), Klagenfurt, Innsbruck, Bramberg, Kindberg si Dornbirn (1985 ), Salzburg ( 1986 ), Miskolc, Munchen ( 1990 ), Lyon ( 1991, 1996, 1997), Kindberg, Bramberg, Dornbirn, Linz (1993), Orleans, Paris, Dijon (1995), Auxerres, Grenoble, Bourges (1996), Troyes (1997), Monaco(2004).
Prin valoarea deosebita a patrimoniului muzeal, prin modul de prezentare si organizare a expozitiei de baza, Muzeul de Mineralogie s-a impus în cadrul muzeelor din tara ca o unitate reprezentativa pentru muzeologia româneasca.