Cinci zile de descoperire, experimentare și aventură în Munții Gutâi

În perioada 31.08.2026-04.09.2026 a avut loc cea de-a IV-a ediție a Școlii de Vară „Geodiversitate în Maramureș”, elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Baia Mare au avut ocazia să descopere, timp de cinci zile, patrimoniul geologic și natural al Maramureșului printr-o serie de activități desfășurate, în cea mai mare parte, în teren.
Organizată de Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, în cadrul Proiect Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș, cu sprijinul financiar al Consiliul Judeţean Maramureş, Școala de Vară și-a propus să apropie elevii de științele Pământului printr-o abordare practică și interactivă. Mineralogia, petrografia, geologia, paleontologia, geodiversitatea și protecția naturii au fost descoperite nu doar prin prezentări, ci mai ales prin observații de teren, experimente, ateliere și experiențe directe.
Programul s-a desfășurat în zona Izvoare, oferind participanților posibilitatea de a înțelege legătura dintre patrimoniul geologic, biodiversitate, peisaj și comunitățile locale.
Ziua I – De la muzeu la teren: primele descoperiri
Prima zi a început la Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, unde elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu”, însoțiți de profesoarele Alina Mirela Bîrsan și Mureșan Ramona, au fost întâmpinați de directorul muzeului, Ioan Denuț, și de muzeografii Ioan Bereș și Teodora Ruskal.
Turul ghidat al muzeului a reprezentat prima incursiune în lumea mineralelor și rocilor și a oferit participanților un punct de plecare pentru activitățile din zilele următoare.
După vizita la muzeu, grupul a pornit spre prima activitate de teren.
Prima oprire a fost la Rezervația Naturală Geologică „Coloanele de la Limpedea”, unul dintre obiectivele geologice spectaculoase din zona Baia Mare. Aici, Ioan Bereș și Ioan Denuț le-au explicat elevilor modul de formare a coloanelor și importanța protejării unor astfel de obiective naturale.
Programul a continuat la Barajul Strâmtori–Firiza, unde participanții au traversat barajul și au avut posibilitatea de a intra în corpul acestuia, în zona turbinelor, fiind ghidați de Mirel Flontaș. Elevii au aflat informații despre construcția și funcționarea obiectivului, precum și despre dimensiunile impresionante ale barajului, care are o înălțime de 51,5 metri și o capacitate de aproximativ 16 milioane de metri cubi de apă.
De aici, călătoria a continuat spre Izvoare, locul în care urma să se desfășoare cea mai mare parte a Școlii de Vară.
După sosire, participanții au fost familiarizați cu programul și regulamentul Școlii de Vară, au luat masa și au avut un moment de odihnă.
Prima zi s-a încheiat cu o prezentare dedicată proiectului, în cadrul căreia au fost discutate scopul și obiectivele Școlii de Vară, importanța geologiei în viața de zi cu zi, ariile naturale protejate, geodiversitatea și conceptul de geoparc, cu referire la proiectul Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș.
Astfel, prima zi a făcut trecerea de la spațiul muzeal către teren și a pus bazele experiențelor care urmau.



Ziua a II-a – Baraje, roci vulcanice și Cheile Tătarului
Cea de-a doua zi a început cu o mică provocare meteorologică. Ploaia de dimineață a pus pentru scurt timp sub semnul întrebării programul planificat, însă în jurul orei 10:00 vremea s-a îmbunătățit, iar grupul a putut porni în teren.
După micul dejun, participanții au plecat spre Barajul Runcu. Pe traseu au trecut pe lângă cariera de andezit din zonă, de unde au fost extrase rocile utilizate la construcția barajului. Au fost observate, de asemenea, barajul mai mic destinat devierii râului Runcu și galeria care face legătura cu sistemul hidrotehnic al Barajului Firiza.
Ajunși pe coronamentul Barajului Runcu, directorul muzeului, Ioan Denuț, a prezentat principalele tipuri de baraje – baraje de greutate, baraje cu contraforturi și baraje arcuite – și a explicat particularitățile Barajului Runcu, un baraj de greutate construit din anrocamente.
Activitatea a reprezentat un bun exemplu despre modul în care geologia, ingineria și utilizarea resurselor naturale se intersectează în realizarea unor importante obiective de infrastructură.
Următoarea destinație a fost Cheile Tătarului, unde elevii au putut observa direct formele de relief dezvoltate în roci vulcanice. Spre deosebire de numeroase alte chei cunoscute din România, Cheile Tătarului sunt dezvoltate în andezite, iar pereții stâncoși oferă un exemplu spectaculos al modului în care apa și procesele geologice modelează peisajul.
Observațiile nu s-au limitat la rocile și formele de relief. Participanții au descoperit și comunitățile de licheni care colonizează suprafețele stâncoase, înțelegând astfel mai bine relația dintre geodiversitate și biodiversitate.
După revenirea la Izvoare și o zi bogată în activități de teren, seara a oferit participanților un moment de relaxare și refacere.



Ziua a III-a – Minerale privite cu ochiul liber și la microscop
După o zi intensă de drumeție, ziua a treia a avut un caracter mai apropiat de activitățile de laborator și de atelier.
Programul a început cu o sesiune de prezentări despre mineralogie și petrografie, susținută de directorul muzeului, Ioan Denuț. Elevii au primit informații despre modul în care sunt studiate mineralele și rocile și despre principalele caracteristici care permit identificarea acestora.
A urmat un atelier de roci și minerale, susținut de Teodora Ruskal, în cadrul căruia elevii au avut posibilitatea să observe și să manipuleze diferite eșantioane și să testeze proprietățile fizice ale mineralelor.
Activitatea practică a fost continuată printr-un workshop de microscopie, susținut de Ioan Bereș. Privite la microscop, mineralele au oferit o perspectivă diferită asupra structurii și caracteristicilor lor, iar elevii au putut descoperi detalii invizibile cu ochiul liber.
Programul a fost completat de contribuția colaboratorilor muzeului. Oscar Edelstein le-a vorbit participanților despre pietre prețioase și gemologie, în timp ce Alexandru Costin a prezentat eșantioane din colecția sa personală și a discutat despre ocurența mineralelor în Maramureș.
Unul dintre cele mai spectaculoase momente ale zilei a fost demonstrarea proprietăților fluorescente ale unor minerale. În condiții de iluminare corespunzătoare, eșantioanele au dezvăluit culori și efecte spectaculoase, transformând observația științifică într-o experiență memorabilă.
După-amiaza a adus o schimbare de registru. Mihai Tămaș și Viorel Lazăr, alpiniști ai Clubului de Speologie MONTANA din Baia Mare, au pregătit pentru elevi un pod indian, activitate care a pus la încercare echilibrul, atenția și curajul participanților.
Provocarea nu a fost rezervată doar elevilor. Directorul muzeului, Ioan Denuț, a acceptat să parcurgă podul, iar în final și profesoara Alina Mirela Bîrsan s-a alăturat celor care au trecut această probă.
Ziua s-a încheiat cu o activitate care a dus explorarea dincolo de lumea mineralelor și a rocilor: observații astronomice, coordonate de profesorul Lucian Stoian. După ce în timpul zilei priviseră în interiorul mineralelor, participanții și-au îndreptat atenția către cerul nopții.



Ziua a IV-a – Pe Vârful Igniș și în albia Runcului
Cea de-a patra zi a fost dedicată din nou explorării în teren. Dimineața, grupul a pornit către Vârful Igniș, iar traseul a devenit o adevărată lecție în aer liber.
Pe parcursul drumeției, elevii au avut ocazia să observe și să culeagă, acolo unde condițiile au permis, fructe de pădure precum mure, afine și merișoare și să observe diverse specii de ciuperci.
Ajunși pe Vârful Igniș, peisajul a devenit punctul de plecare pentru o nouă lecție de geologie. Ioan Denuț le-a explicat elevilor modul în care s-a format relieful vizibil din acest punct și le-a prezentat istoria vulcanică a zonei.
Privind către Mogoșa și Creasta Cocoșului, elevii au putut înțelege mai bine legătura dintre activitatea vulcanică din trecut și formele de relief pe care le întâlnim astăzi în Munții Gutâi.
Discuțiile au abordat și tema ariilor naturale protejate, participanții aflând că se găsesc în cadrul sitului Natura 2000 Munții Gutâi.
A fost, de asemenea, un bun prilej pentru a discuta despre perspectiva dezvoltării Geoparcului Gutâi-Maramureș, inițiativă care urmărește valorificarea și protejarea patrimoniului geologic, natural și cultural al acestei regiuni.
La revenirea la Izvoare, activitățile practice au continuat în pârâul Runcu, aflat în apropierea cabanei. Împreună cu Ioan Bereș, elevii au avut posibilitatea să utilizeze șaitrocul, descoperind o tehnică tradițională legată de căutarea și separarea materialului mineral.
Seara a fost rezervată relaxării și socializării. După o zi petrecută pe munte, participanții s-au reunit în jurul focului de tabără, iar chitarele și cântecele au creat atmosfera potrivită pentru una dintre cele mai frumoase seri ale Școlii de Vară.



Ziua a V-a – Ce am învățat și ce luăm cu noi
Ultima zi a Școlii de Vară a început într-o atmosferă diferită. După cinci zile pline de activități, trasee, ateliere și experiențe, a venit momentul să vedem ce informații au rămas în memoria participanților.
După micul dejun, elevii au participat la un concurs de verificare a cunoștințelor, conceput nu doar ca o evaluare finală, ci și ca o modalitate prin care organizatorii să afle cât de eficiente au fost activitățile desfășurate pe parcursul săptămânii.
Rezultatele au fost încurajatoare și au arătat că elevii au fost atenți și au reținut informațiile esențiale despre geologie, mineralogie, relief, vulcanism, geodiversitate și ariile naturale protejate.
Tot în ultima zi au fost completate chestionarele de feedback, prin care participanții au avut ocazia să transmită impresii, sugestii și opinii despre activitățile desfășurate.
La final, organizatorii le-au mulțumit elevilor, profesorilor, colaboratorilor și tuturor celor care au contribuit la desfășurarea Școlii de Vară.
La ora 12:00, autocarul a sosit pentru a-i transporta pe participanți înapoi la Baia Mare.
Cu plecarea de la Izvoare s-a încheiat cea de-a IV-a ediție a Școlii de Vară „Geodiversitate în Maramureș”.


Mai mult decât o lecție de geologie
Cele cinci zile petrecute împreună au însemnat mult mai mult decât transmiterea unor informații despre roci, minerale sau forme de relief.
Elevii au avut posibilitatea să vadă geologia acolo unde aceasta se întâmplă: în cariere, la baza și pe coronamentul barajelor, în rezervații geologice, în chei, pe trasee montane și în albiile pâraielor.
Au putut să atingă și să testeze minerale, să le observe la microscop, să descopere fluorescența acestora, să privească spre cer prin instrumente astronomice și să experimenteze tehnici tradiționale precum utilizarea șaitrocului.
Au trecut peste un pod indian, au parcurs trasee împreună, au cules fructe de pădure, au admirat peisajele Munților Gutâi și au încheiat una dintre seri în jurul focului de tabără, cântând la chitară.
Iar evaluarea finală a demonstrat că experiențele trăite au fost însoțite și de învățare reală.
Pentru Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, acesta este unul dintre obiectivele esențiale ale unor astfel de programe educaționale: să îi ajute pe tineri să descopere știința prin experiență directă și să privească patrimoniul natural al Maramureșului cu mai multă curiozitate și responsabilitate.
Școala de Vară „Geodiversitate în Maramureș” rămâne, astfel, o experiență construită în jurul științei, naturii, educației, aventurii și oamenilor.
O experiență despre care sperăm ca elevii să își amintească mult timp de acum înainte și, poate, o primă întâlnire cu lumea fascinantă a științelor Pământului.
Ediția a IV-a s-a încheiat. Poveștile, însă, rămân.







































