Singurul muzeu de profil mineralogic din România deține astăzi o colecție de peste 16.000 de eșantioane minerale – multe dintre acestea fiind unicate sau rarități mondiale – provenind din zăcămintele regiunii Baia Mare. Este considerat de specialiști ca cel mai mare muzeu mineralogic regional din Europa.

Ideea constituirii unei colecții de minerale din regiunea Baia Mare și în perspectivă a unei expoziții permanente a apărut în anul 1969. După 7 ani de prelucrare a unui fond mai vechi de 1500 de piese și achiziționarea a peste 2000 de noi eșantioane minerale, se ia decizia constituirii secției de mineralogie (Științele Naturii) în cadrul Muzeului Județean Maramureș.

După alți 13 ani, la 6 noiembrie 1989, se inaugurează expoziția de bază în clădirea actuală. La 10 decembrie 1992 este semnat actul de naștere, ca instituție de sine stătătoare, a MUZEULUI DE MINERALOGIE BAIA MARE.

Istoricul nașterii muzeului se poate urmări pe două direcții prioritare – creșterea numerică și valorică a colecției de minerale, pe de o parte și crearea muzeului actual ca instituție de știința și cultură oferită specialiștilor și publicului larg, pe de altă parte. Colecția de minerale a început să se constituie din anul 1969 în jurul unui nucleu de minerale în număr de 1.502 bucati nedeterminate și neinventariate, aflate de mulți ani într-o magazie a Muzeului Județean Maramureș. Treptat, prin colectări din subteran, achiziții si donatii, colecția a crescut numeric, ajungând în 1975 la 3.272 eșantioane, în 1985 la 14.274, ca astăzi sa numere peste 16.000 eșantioane inventariate și determinate. Creșterea numerică a colecției a fost urmată pas cu pas de o creștere valorică, pe ansamblu bineînțeles, dar și în ceea ce privește valoarea științifică și estetică a eșantioanelor ce alcătuiesc colecția.

FLORI DE MINA – MUZEUL DE MINERALOGIE BAIA MARE

Structura pe clase de minerale a colecției este urmatoarea:
* elemente native – 0,3 %
* sulfuri si sulfosaruri – 28 %
* halogenuri – 0,4 %
* oxizi si hidroxizi – 0,9 %
* carbonați – 26 %
* sulfați si wolframați – 18 %
* fosfați – 0,4 %
* silicați și grupa cuarț – 26 %

Aceste procente sunt generate în primul rând din repartiția mineralelor în cadrul filoanelor exploatate, de raritatea în zonă, dar și în lume a unor specii minerale, de aspectul estetic care i-a preocupat pe cei care au recoltat eșantioanele și, uneori, de aspectele financiare ale problemei.

Din punctul de vedere al provenienței zăcămintelor, ordinea descrescatoare este Cavnic, Herja, Baia Sprie, Băiuț, Ilba, Săsar, Nistru, Baia Borșa, Răzoare.

Valoric, colecția Muzeului de Mineralogie Baia Mare posedă exemplare deosebite din mai multe puncte de vedere, astfel :
– raritatea pe plan mondial a speciei andorit, fizelyit, semseyit, klebersbergit, fuloppit, berthierit, cinabru, pirotina, rodocrozit, scheelit, wolframit, vivianit, cronstedtit.
– dimensiunea cristalelor dominante de pe un eșantion: stibina de Băiuț sau Baia Sprie, galena de Herja, bournonit de Baia Sprie, tetraedrit de Cavnic, baritina de Baia Sprie sau Cavnic, scheelit de Baia Sprie, gips de Cavnic, vivianit de Ilba.
– culori diferite ale mineralelor din aceeași specie: calcite albe si negre de Herja, calcite (manganocalcite) roz de Săsar și Cavnic, baritine transparente, galbene, roșii, albastre, verzi de Cavnic, baritine roșii de Baia Sprie, gips alb, negru de Herja.
– druze monominerale de mari dimensiuni: cuarțuri de Cavnic sau Baia Sprie , calcite de Herja, Sasar sau Cavnic, stibine de Baia Sprie și Baiuț, gipsuri de Cavnic și Herja, baritine de Cavnic și Baia Sprie, rodocrozit de Cavnic.
– concreșteri caracteristice diferitelor zăcăminte:
* pentru HERJA: pirotina, siderit, galena, cronstedtit; blenda, calcit; calcit, stibine, berthierit; galena, marcasita, blenda, cuart, calcit;
* pentru CAVNIC: cuarț, calcit, tetraedrit; rodocrozit, cuart; fluorina, cuart, calcit; cuarț, calcopirita, calcit;
* pentru BAIA SPRIE: stibina, baritina; cuarț, calcopirita, wolframit; cuarț, calcit, scheelit; sferosiderit, baritina;
* pentru BĂIUȚ: baritina, marcasita;

Dezvoltarea spectaculoasă a colecției de mineralogie din cadrul Muzeului Județean Maramureș, a impus luarea din partea forurilor locale a unei decizii administrative: decizia de înființare a unei noi sectii pe lânga cele de istorie, artă și etnografie – a secției de mineralogie, eveniment petrecut în anul 1976, act ce stă la baza ideii de organizare a unui Muzeu de Mineralogie în Baia Mare. Dezvoltarea acestei secții a permis transformarea ei în muzeu separat, astfel că la 10 Decembrie 1992, se decide înființarea Muzeului de Mineralogie Baia Mare.