Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, 8 martie 2025, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza”  Baia Mare, în colaborare cu Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, au avut prilejul de celebra această zi cu deschiderea oficială a Expoziției temporare „Paradisul din adâncuri – expoziție de flori de mină” la Bârlad, unde sunt prezentate „florile de mină”, care au luat naștere în urma proceselor geologice desfășurate în perioada neogenă, recoltate din zona minieră Baia Mare.

Colaborarea dintre cele două instituții a început în anul 2012. Expoziția temporară care a deschis drumul acestei colaborări a fost Nestemate din adâncuri, în septembrie 2012, la Bârlad, și în aceiași lună, la Baia Mare, expoziția Mamifere preistorice din Podișul Bârladului, urmată de Minerale și asociații minerale din România, în octombrie 2020, la Bârlad și evident cu expoziția de față, frumos intitulată „Paradisul din adâncuri” expoziție de flori de mină. Pentru muzeul nostru aceasta este expoziția temporară cu numărul 230.

Vernisajul a avut loc, la ora 11:00, la sediul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, din bulevardul Republicii, nr. 235.

Pentru început, directorul muzeului ”Vasile Pârvan”, domnul dr. Mircea Mamalaucă, a vorbit publicului prezent despre scopul acestei expoziții și despre colaborarea dintre cele două instituții. A urmat domnul muzeograf Cornel Cerchia – persoana desemnată din partea gazdelor cu organizarea evenimentului cultural, care a vorbit despre modul de formare al acestor flori de mină, despre procesele geologice care au stau la baza „creșterii” cristalelor, atrăgând atenția că „ele nu sunt artefacte create de om, ci adevărate comori ale Pământului – mărturii ale istoriei geologice a regiunii Baia Mare.”

Reprezentantul Muzeului din Baia Mare, muzeograful Cociota Anca, a vorbit despre onoarea de a organiza această expoziție și despre organizarea efectivă a acesteia. Prin urmare, a vorbit publicului prezent despre istoricul formării colecției de minerale a Muzeului de Mineralogie, despre faptul că aceasta a început de la un nucleu de 1.501 piese și prin colectări succesive, achiziții, donații, în prezent colecția noastră numără peste 17.000 flori de mină. A continuat vorbind despre numărul mare de expoziții realizate de Muzeul nostru în țară și în străinătate, datorat patrimoniului muzeal unic pe care instituția noastră îl deține și preocupărilor constante în acest sens la nivelul instituției.

Pentru realizarea acestei expoziții au fost selectate un număr de 77 de eșantioane minerale. Selectarea pieselor este întotdeauna o provocare, dintr-un număr de 17.000 să selectezi 77 de piese, în care trebuie să se regăsească speciile minerale existente în zonă, formele diferite de cristalizare al aceluiași mineral, să provină și să reprezinte toate zăcămintele din zona minieră Baia Mare.

            Prin urmare, cele 77 de piese au fost selectate special pentru această expoziție; există posibilitatea ca o piesă să se regăsească în mai multe expoziții, unele organizate în țară, altele  în străinătate, iar unele piese au fost achiziționate foarte recent şi sunt expuse, la Bârlad, pentru prima dată, dar toate sunt reprezentative pentru zona minieră Baia Mare şi pentru specia minerală din care face parte. Printre piesele din această expoziție pot fi observate cristalele prismatice, mai groase, de stibină, specifice minei Băiuț, stibina aciculară asociată cu baritina transparentă,  specifică minei Baia Sprie, eșantioane de gips transparent, specifice zăcământului Cavnic, cristalele mari, cubice de pirită, specifice zăcământului Rodna, sfere de calcit și calcitul negru larg cristalizat, tipic zăcământului Herja, asociația cu galenă şi siderit, tipică minei Turţ etc.

Orașul Bârlad este o localitate cu aproximativ 50.000 de locuitori, dar din punct de vedere cultural (calitatea muzeelor, expozițiilor și a colecțiilor pe care le deține, investițiile în domeniul cultural) depășește multe din marile orașe ale României. În cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, se regăsesc secții muzeale precum istorie și arheologie, artă, personalități bârlădene, memorialistică, științele universului și ale vieții, amplasate în diferite locații, toate în zona centrală a orașului.

Prin urmare, dacă ajungeți în orașul Bârlad, în perioada 8 martie – 22 iunie  2025, nu ezitați să vizitați colecțiile Muzeului ”Vasile Pârvan” dar și Expoziția temporară „Paradisul din adâncuri” expoziție de flori de mină deschisă, la sediul Muzeului, din bulevardul Republicii, nr. 235.

Luna februarie 2025 a marcat o adevărată performanță pentru Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, înregistrând un număr record de vizitatori, mult peste valorile din anii anteriori. Astfel, muzeul a fost vizitat de 2045 de persoane, un salt semnificativ față de anii trecuți, având în vedere că, în această perioadă a anului numărul vizitatorilor era, de obicei, foarte scăzut.

Comparând cu valorile celor mai bune luni februarie din anii anteriori, creșterea este remarcabilă, așa cum reiese și din graficul următor. Astfel, față de luna februarie a anului trecut, 2024, în februarie 2025 s-a înregistrat o creștere de 138% a numărului de vizitatori. Mai mult, comparativ cu 2016, luna februarie care deținea până acum recordul, creșterea a fost de aproximativ 77%.

Distribuția celor 2045 de vizitatori din februarie 2025 pe grupe de vârstă ne arată o structură diversificată. Astfel, 800 dintre aceștia au fost adulți, 163 pensionari, iar restul, 1082, au fost elevi, studenți și preșcolari, ceea ce reflectă atractivitatea muzeului atât pentru tineri, cât și pentru familii. În plus, muzeul a găzduit 20 de grupuri organizate, subliniind importanța instituției ca destinație educațională.

Dintre factorii care au contribuit la acest număr record de vizitatori, unul dintre cei mai importanți considerăm că a fost deschiderea Expoziției temporare „Ultimii dinozauri din Transilvania”, care a captat un mare interes din partea publicului tânăr. De remarcat faptul că, de la debutul Expoziției, numărul zilnic al vizitatorilor nu a scăzut sub 100, iar cea mai mare valoare înregistrată a fost de 316. De asemenea, programul „Săptămâna Școala Verde”, desfășurat în mai multe instituții de învățământ din țară, a adus un număr considerabil de elevi, iar vacanța de schi din luna februarie a oferit o oportunitate ideală pentru familii de a vizita muzeul.

Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare este mândru de această realizare și își exprimă recunoștința față de toți vizitatorii care au ales să ne treacă pragul, contribuind la această performanță excepțională.

Pe data de 18 februarie 2025, începând cu ora 13:00, a avut loc vernisajul Expoziției temporare „Ultimii dinozauri din Transilvania”. Această expoziție este organizată în colaborare cu diverse structuri ale Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și anume: Direcția Patrimoniu Cultural Universitar, Departamentul de Geologie, Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie, Muzeul de Mineralogie, Laboratorul de Paleotheriologie și Geologia Cuaternarului, și Institutul STAR. Expoziția, constituită în urmă cu un deceniu, a fost prezentată inițial la sediul Universității Babeș-Bolyai, fiind ulterior itinerată în 17 locații din țară. În Baia Mare, aceasta este găzduită pentru a treia oară, având un succes remarcabil, contribuind semnificativ la atingerea unui număr record de vizitatori în anul 2016.

La începutul vernisajului, domnul director al Muzeului, conf. univ. dr. ing. Ioan Denuț, a oferit celor prezenți câteva detalii despre istoricul acestei expoziții și importanța acesteia pentru instituția noastră. Acesta a realizat o scurtă incursiune în lumea fascinantă a dinozaurilor care au dominat Terra timp de 160 de milioane de ani, prezentând ipotezele privind dispariția lor tragică, informații brodate pe întrebarea „De ce ne fascinează dinozaurii?” și a răspunsului „Poate, măreția și tragismul lor”.

În continuare, domnul prof. univ. dr. ing. Vlad Codrea, cercetător la Institutul STAR din cadrul Universității Babeș-Bolyai, specialist în paleontologia vertebratelor și reconstituirea paleoclimatelor din Mezozoic și Neozoic, precum și în geologie regională, s-a adresat în primul rând copiilor prezenți, îndrumându-i spre o carieră fascinantă în paleontologie. Acesta a vorbit despre „Ultimii dinozauri din Transilvania”, specii care au trăit acum circa 70–67 de milioane de ani, subliniind că momentul dispariției lor de pe teritoriul României nu este încă suficient clar. Profesorul Codrea a creat o atmosferă captivantă, descriind epoca respectivă: „Era sfârșit de Mezozoic, iar zona arăta total diferit față de cum o vedem astăzi, fiind acoperită în mare parte de oceanul Tethys. În acest ocean se aflau arhipelaguri populate de ființe complet diferite față de ceea ce cunoaștem astăzi, iar unul dintre aceste teritorii era insula Hațeg”. Dânsul a menționat că azi, din insula Hațeg, au rămas mărturii în câteva locuri din România (zona Hațeg, munții Poiana Ruscă, zona Alba Iulia – Sebeș, Iara și Someș Odorhei) și că, în general, o insulă este populată de animale care nu sunt foarte diverse și nici numeroase, însă pe o insulă pot apărea adaptări: unii dinozauri au crescut foarte mult, alții s-au micșorat și au rămas cu denumirea de „dinozauri pitici”. Profesorul Codrea a specificat că, pe parcursul ultimului sfert de secol, cercetătorii pe care i-a coordonat au depus eforturi considerabile pentru a găsi, defini și oferi dovezi ale existenței acestor dinozauri (elemente de schelet, cuiburi cu ouă de dinozauri). Aceștia au realizat o descoperire importantă, un schelet asociat, primul de acest tip, care va fi dezvăluit publicului în perioada următoare. Totuși, a divulgat numele de gen „Deceneu”, inspirat de zona Daciei în care ne aflăm. Publicul a fost îndemnat să vizioneze vitrinele ce conțin dovezile concrete ale existenței acestor dinozauri, material ce a condus la o mai bună cunoaștere și înțelegere a paleomediului din insula Hațeg.

Reprezentând Consiliul Județean Maramureș, doamna consilier județean Ildiko Grama a adresat câteva cuvinte audienței. Aceasta a evidențiat rolul dublu în care se află, cel de dascăl și cel de consilier județean, subliniind importanța expoziției în consolidarea cunoștințelor învățate la clasă. De asemenea, din calitatea de consilier județean, și-a exprimat deschiderea, aprecierea și sprijinul consiliului județean, pentru proiectele care susțin cultura și educația.

Domnul director a mai evidențiat efortul depus de echipa de cercetători și doctoranzi condusă de profesorul Vlad Codrea, pentru a realiza reconstituirile paleomediului și ale dinozaurilor. A subliniat că este o muncă interdisciplinară foarte solicitantă, un efort de echipă pentru a recrea treptat lumea fascinantă a dinozaurilor.

Comisarul expoziției, domnul muzeograf drd. ing. Ioan Bereș, a prezentat participanților câteva detalii despre expoziție exponatelor și structurile din cadrul Universității Babeș-Bolyai de la care provin acestea. Din cele 69 de piese care alcătuiesc expoziția, 16 piese fosile provin de la Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie, 41 de piese fosile provin de la Laboratorul de Plaeotheriologie și Geologia Cuaternarului, 8 piese reprezentând meteoriți (între care două replici după meteoriți celebri căzuți pe teritoriul României) de la Muzeul de Mineralogie și 4 reproduceri de dinozauri (Magyarosaurus dacus, Struthiosaurus transilvanicus, Elopterix nopsai și Orithocheirus sp.) de la Direcția Patrimoniu Cultural Universitar. La finalul intervenției au fost indicate unele dintre cele mai interesante „atracții” ale expoziției, cum ar fi cuibul cu ouă de dinozauri, femurul de Telmatosaur sp. cu urme de mușcături de crocodil sau fragmentele de plastron și craniu al unei broaște țestoase.

De asemenea, domnul conf. univ. dr. Marinel Kovacs a luat cuvântul, subliniind că Muzeul reușește să aducă expoziții deosebit de interesante pentru publicul vizitator. Această expoziție a fost apreciată pentru captarea interesului vizitatorilor, față de ceea ce reprezintă dinozaurii și lumea lor fascinantă. Făcând o analogie cu dinozaurii din zona Hațeg, reprezentativi pentru arealul menționat, care au contribuit la înființarea Geoparcului UNESCO Țara Hațegului, acesta a subliniat rolul deosebit de important pe care îl are Muzeul de Mineralogie, prin patrimoniul său, în înființarea viitorului Geoparc Gutâi-Maramureș.

Domnul conf. univ. dr. ing. Olivian Chiver, decan al Facultății de Inginerie din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare al Universității Tehnice din Cluj-Napoca, prezent și el la eveniment, a felicitat organizatorii pentru realizarea expoziției și a reafirmat deschiderea și sprijinul Facultății de Inginerie, pentru activitățile culturale ale Muzeului de Mineralogie.

La finalul vernisajului, domnul director a mulțumit comisarului expoziției și colectivului Muzeului pentru implicarea în realizarea acestei expoziții, profesorului Vlad Codrea pentru efortul de a participa la vernisaj și tuturor celor prezenți, într-un număr îmbucurător de mare, pentru că au fost alături de noi.

Expoziția „Ultimii dinozauri din Transilvania” rămâne la Muzeul de Mineralogie până la finalul lunii septembrie, iar doritorii o pot vizita de marți până duminică între orele 9:00 și 17:00 (ultima intrare fiind la 16:30).

Vă invităm să participați la deschiderea expoziției temporare „ULTIMII DINOZAURI DIN TRANSILVANIA”, care va avea loc marți 18 februarie 2025, la ora 13:00, la sediul Muzeului Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, din b-dul Traian nr. 8.

Vă așteptăm cu drag !

Vineri 7 februarie 2025, începând cu ora 14:00, la Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, a avut loc deschiderea oficială a Expoziției interactive Muzeul Virtual. În deschiderea evenimentului, după o scurtă retrospectivă a activității culturale, realizate de Muzeul de Mineralogie pe parcursul anului 2024, prezentată de directorul Muzeului domnul conf. univ. dr. ing. Ioan Denuţ, ne-au cântat și ne-au încântat, elevi ai Colegiului de Arte Baia Mare. Au interpretat elevii Ștefan Raț, clasa a VIII-a (la vioară) Siciliana și Presto, de Johann Sebastian Bach, Mic Rami, clasa a IV-a (la chitară) Choros, de Domingo Semenzato și Alexandru Sabo, clasa a IX-a (la vioară) Preludiu în Mi major, de Johann Sebastian Bach, alături de cadrele didactice coordonatoare, prof. Tudor Raț, prof. Sorin Taloș, prof. Larisa Vălenaș și conducerea instituției de învățământ, d-na director Ancuța Ramona Sabo și dl. director adjunct Dorin Chereji.

În continuare, domnul director al Muzeului a prezentat Proiectul Muzeul Virtual, realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș, printr-o finanțare suplimentară. Inițial a  subliniat importanța digitalizării, așa cum reiese, citând din documentele a trei prestigioase organisme internaționale: Raportul UNESCO „Museums around the world in the face of Covid-19”, Raportul NEMO „Survey on the impact of the COVID-19 situation on museums in Europe”   și Recomandările Comisiei Europene pentru realizarea politicilor digitale exprimate prin programul „Europe’s Digital Decade: digital targets for 2030”. Apoi, a menționat că, în conformitate cu actualul Plan de management, după care se ghidează activitatea Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, în perioada 2022-2025, activitățile Muzeului sunt subscris sloganului „inovare prin interactivitate și digitalizare”.

Activitatea muzeelor din întreaga lume a trecut în ultimii ani prin transformări semnificative, orientându-se spre crearea unor experiențe interactive pentru vizitatori. Astfel, vizitatorii nu mai sunt doar spectatori pasivi, ci devin participanți activi care pot interacționa cu anumite componente/sisteme expoziționale, oferindu-le astfel o experiență inedită și mult mai profundă. Inspirându-ne din aceste tendințe internaționale și învățând din provocările întâmpinate în perioada pandemiei, considerăm că digitalizarea și dublarea activităților în mediul online sunt esențiale pentru creșterea atractivității și accesibilității Muzeului nostru. Prin acest proiect am reușit scanarea a 415 eșantioane minerale și realizarea unei expoziții prin Realitate Augmentată, mai exact: implementare aplicație de realitate augmentată – Muzeu Virtual pentru vizualizare exponate scanate, implementarea aplicației de vizualizare prin crearea unui cod QR atât fizic, la sediul Muzeului, cât și on-line prin scanare unui QR code sau direct de pe website Muzeu, prin accesarea secțiunii Muzeu Virtual.

Domnul Claudiu Cocioban, reprezentant al societății XPLOR3D, care s-a ocupat de scanarea pieselor și realizarea aplicației de Realitate Augmentată, a vorbit publicului prezent despre provocarea ce a reprezentat-o lucrul cu un astfel de tip unic de „material”, eșantioane minerale naturale, acestea având caracteristici fizice exacte precum luciu, transparență, culoare specifică – toate acestea fiind relativ dificil de surprins prin fotografierea multiplă sau scanarea efectivă.

În continuarea evenimentului, au subliniat importanța digitalizării patrimoniului național cultural și au adresat cuvinte de apreciere la adresa proiectului prezentat, domnul Brian Cristian – deputat de Maramureș în Parlamentul României și domnul consilier județean Adrian Vlad – președinte al Comisiei pentru Învățământ, Cultură și Culte, din cadrul CJ Maramureș. Ulterior au luat cuvântul  domnul Marinel Kovacs și domnul Alexandru Nicolici, ambii apropiați al instituției și membrii ai Societății Geologice a României, care au subliniat unicitatea exponatelor și a Muzeului, nu numai pe plan național dar și internațional și au punctat importanța realizării Muzeului virtual, pentru atragerea de vizitatori din țară și străinătate.

La final, directorul Muzeului a mulțumit tuturor celor 60 de participanți la eveniment și și-a manifestat satisfacția pentru prezența reprezentantului Camerei Deputaților, a consilierilor județeni și locali, a reprezentanților instituțiilor de cultură din municipiul Baia Mare și a numeroase instituții de învățământ preuniversitar și universitar și a transmis invitația pentru următorul eveniment, în curs de pregătire – vernisajul Expoziției temporare „Ultimii dinozauri din Transilvania”.

Modul de Funcționare a Soluției Augumentate din secțiunea Muzeul Virtual

1. a) Accesarea și utilizarea WebAR

Vizitatorii pot accesa soluția de Realitate Augmentată (WebAR) fie direct de pe site-ul muzeului, fie prin scanarea unui cod QR sau accesarea unui link afișat lângă exponate. Procesul este simplu și intuitiv: utilizatorii sunt invitați să deschidă pagina de WebAR, într-un browser compatibil pe dispozitivul lor mobil (de exemplu, Chrome, Safari, Firefox); după deschiderea paginii, utilizatorii vor fi ghidați să activeze camera dispozitivului lor pentru a începe experiența AR; sistemul WebAR recunoaște automat exponatele sau markerii vizuali (coduri QR sau linkuri din site-ul muzeului virtual) și declanșează afișarea conținutului augmentat, precum modele 3D interactive ale eșantioanelor minerale și alte detalii digitale asociate fiecărui exponat.

Această metodă de acces oferă flexibilitate vizitatorilor, permițându-le să interacționeze cu conținutul fie la fața locului, fie din mediul online, fără a necesita aplicații suplimentare.

1. b) Recunoașterea și urmărirea obiectelor

Soluția WebAR utilizează două metode principale, pentru a declanșa afișarea conținutului digital:

– Coduri QR: vizitatorii pot scana coduri QR, plasate lângă exponate, folosind camera dispozitivului lor mobil; aceste coduri vor genera conținut digital interactiv, cum ar fi modele 3D ale mineralelor și alte informații relevante;

– Linkuri directe: alternativ, soluția poate fi accesată prin linkuri dedicate, din website-ul muzeului sau din materialele online de prezentare; după accesarea linkului, sistemul WebAR va afișa automat conținutul asociat exponatului selectat.

Ambele metode permit o interacțiune fluidă cu modelele digitale ale mineralelor, oferind vizitatorilor o experiență fără întreruperi.

1. c) Interacțiuni AR prin Browser

După activarea experienței AR, utilizatorii pot interacționa cu modelele 3D și cu conținutul augmentat într-o varietate de moduri.

Vizualizarea modelelor 3D: modelele detaliate ale mineralelor vor fi afișate pe ecranul dispozitivului mobil, iar utilizatorii pot să le rotească, să le mărească sau să le micșoreze pentru a explora fiecare detaliu; această funcționalitate permite o înțelegere mai profundă a structurii și compoziției fiecărui exponat.

Soluția WebAR asigură astfel o interacțiune imersivă și personalizată cu exponatele digitale, oferind o modalitate atractivă și modernă de a explora eșantioanele din colecția Muzeului.

Muzeul Virtual, alcătuit din eșantioanele minerale scanate, nu va oferi doar o modalitate inovativă de prezentare a eșantioanelor din colecția Muzeului, dar va permite accesul publicului la vizualizarea unor piese clasate în categoria tezaur a patrimoniului cultural național mobil, care din motive de securitate au fost retrase din expoziția permanentă. În plus, această abordare va crește semnificativ vizibilitatea Muzeului Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” și va atrage un număr mai mare de vizitatori, atât fizic, cât și virtual. De asemenea, scanarea și modelarea 3D a eșantioanelor minerale va permite stocarea digitală a acestora, contribuind astfel la evidența patrimonială a colecției.

Prin realizarea acestei secțiuni, Muzeul și-a să propune să valorifice potențialul turistic și cultural al instituției prin revitalizarea activităților muzeale, adoptând metode inovatoare și interactive. În era digitalizării și a evoluției tehnologice rapide, muzeul a reușit să implementeze un proiect care să integreze tehnologia de realitate augmentată (AR) pentru a îmbunătăți experiența vizitatorilor și a atrage un public mai larg, în special tinerii pasionați de tehnologie.

Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, alături de Societatea Geologică a României și Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, te invită să participi la Ediția a V-a a Concursului de eseuri „Mineralele din viața noastră”! Evenimentul este organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Pământului, sărbătorită în fiecare an pe 22 aprilie, și își propune să inspire tinerii în a descoperii fascinanta lume a mineralelor care ne înconjoară.

Concursul se desfășoară în perioada 5 februarie – 30 aprilie 2025 și este deschis elevilor de gimnaziu pasionați de știință, natură și curioși să afle cât de importante sunt mineralele în viața noastră de zi cu zi.

Participanții sunt invitați să aleagă una dintre cele două teme propuse:
🔹 O incursiune în lumea unui mineral – Fă cunoștință cu un mineral la alegere! Povestește despre caracteristicile sale fizice și chimice, din ce tipuri de zăcăminte provine și în ce colțuri ale lumii este exploatat. Cel mai important, explică de ce este esențial în diverse domenii, de la tehnologie până la viața de zi cu zi.
🔹 Mineralele care ne construiesc lumea –Multe dintre obiectele pe care le folosim zilnic conțin minerale esențiale, indispensabile funcționării lor. Alege un produs și analizează materiile prime minerale folosite în fabricarea acestuia, evidențiind rolul lor în structura, funcționalitatea și utilitatea sa.

Cum te înscrii?
Pentru a participa, trebuie să completezi formularul online până la 15 martie 2025: Formular de înscriere. Eseurile vor fi trimise până cel târziu pe 18 aprilie 2025, prin e-mail la muzmin@rdsmail.ro, cu subiectul „Pentru concurs Ziua Pământului”. În e-mail trebuie să menționezi numele, prenumele, vârsta și școala la care înveți.

La email trebuie atașat Acordul de consimțământ pentru prelucrarea datelor personale (documentul poate fi descărcat din „Informare în vederea prelucrării datelor cu caracter personal pentru înscrierea la concurs”).

Reguli de redactare a eseului:
📌 Limba română, format .doc (Microsoft Word)
📌 Font Times New Roman, mărime 14, spațiere 1 rând, aliniere Justify
📌 Lungime maximă: 5 pagini A4, incluzând până la 4 imagini relevante

Ce poți câștiga?
Cele mai reușite trei eseuri vor fi premiate cu echipamente pentru drumeții montane, casete cu minerale, publicații științifice, etc. În plus, vei avea ocazia să îți vezi ideile apreciate de specialiști!

Cum se jurizează?
Lucrările vor fi evaluate de o echipă formată din specialiști ai Muzeului Județean de Mineralogie, ai Societății Geologice și ai Inspectoratului Școlar Județean Maramureș. Se va ține cont de calitatea și acuratețea informațiilor, dar și de originalitatea și creativitatea abordării.

Când are loc premierea?
Câștigătorii vor fi anunțați pe 30 aprilie 2025, în cadrul unei ceremonii online, organizate pe platforma ZOOM (ora exactă va fi comunicată ulterior).

Ești gata să explorezi lumea mineralelor?
Atunci lasă-ți imaginația să zboare și descoperă cum aceste comori ale naturii ne influențează viața de zi cu zi!

Regulamentul complet al Concursului poate fi consultat aici.

Finalizând o activitate în premieră, desfășurată în a doua jumătate a anului trecut, digitalizarea a peste 400 de piese, vineri 07 februarie 2025, vă invităm să participați la lansarea oficială a Expoziției interactive „Muzeul virtual”, care se va desfășura începând cu ora 14:00, la sediul instituției.

Expoziția virtuală conține piese selectate din patrimoniul muzeal, scanate 3D și afișate în soluția de realitate augmentată, aflată pe web-site-ul Muzeului.

Am fi onorați să vă avem ca oaspeți la acest eveniment deosebit de important din viața Muzeului nostru, ce marchează începutul unei noi abordări în activitatea de valorificare a patrimoniului muzeal.

Accesul în spațiile expoziționale se face până în ora 16:30

Anul 2024 a fost unul deosebit de bogat în activități și evenimente pentru Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare, confirmând, o dată în plus, rolul important al instituției noastre în promovarea patrimoniului natural și cultural. Evenimentele derulate pe parcursul anului au atras un număr semnificativ de vizitatori și au demonstrat implicarea activă în domeniul educației și cercetării științifice.

Deși numărul vizitatorilor înregistrați la sediu, în anul 2024, cifrat la 24.333, este aproape de media anilor pre-pandemici, dar mult sub ultimul record înregistrat în anul 2023 (de 32.860 vizitatori), totuși, anul 2024 deține suficiente argumente, pentru a fi considerat unul dintre cei mai prolifici ani, contabilizați după cele mai recente criterii de evaluare. Cele 14 expoziții temporare organizate în anul 2024, dintre care 6 în diferite locații din țară, iar 8 la sediul instituției, ne-au adus un nou record, după cel din anul 2019, de 12 expoziții. De asemenea, numărul de evenimente culturale, organizate sau în care am fost implicați, a depășit pentru prima oară pragul de 40, ajungând la un total de 42. Iar pe lângă activitățile clasice și tradiționale pe care le-am derulat, susținute financiar din bugetul propriu, am atras fonduri suplimentare de la CJ Maramureș, pentru implementarea a două proiecte: „Operă pentru maramureșeni” și „Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș”.

Patrimoniul muzeal a sporit cu un număr de 19 piese achiziționate, dar și cu numeroase piese donate, care urmează să fie procesate pe parcursul acestui an. Printre ele, se află și cel mai recent mineral descris pentru prima dată în lume, pe teritoriul României, într-un eșantion provenind de la fosta Mină Săsar – baiamareitul. Cercetarea științifică derulată de specialiștii Muzeului a fost, de asemenea, considerabilă: organizare și participare la 3 simpozioane (Baia Mare,  Jicin  – Cehia și Iași), prezentare a 7 lucrări, publicare a 7 abstracte, în materialele manifestărilor științifice și a 2 articole in extenso – în Buletinul Științific al Centrului Universitar Nord Baia Mare și în celebra revistă Minerals.

De asemenea, sloganul „inovare prin interactivitate și digitalizare”, menționat în Planul de management după care se ghidează activitatea Muzeului în această perioadă, a fost cu succes implementat și materializat în funcționarea unei instalații de realitate augmentată, ce utilizează un nisip cinetic și permite recrearea unei erupții vulcanice sau a procesului de descoperire de fosile, precum și găzduirea unei diorame interactive (componentă a Expoziției temporare „Glasul roților de tren”), cu două garnituri feroviare manevrabile de către vizitatori. Și poate aspectul cel mai important, din această categorie, dar și extrem de relevant la nivelul întregii activități a Muzeului, este transpunerea în format digital, prin scanare 3D a peste 400 de piese, din patrimoniul instituției, ce vor putea fi vizualizate în cadrul Muzeului virtual.

Primul eveniment major al anului a fost lansarea cărții „Flora pannoniană a sitului fosilifer Chiuzbaia”, scrisă de Gheorghe Macovei. Evenimentul s-a desfășurat pe 25 ianuarie, la sediul Muzeului, a fost realizat în colaborare cu Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” și cu Societatea Geologică a României și a atras numeroși specialiști și pasionați de geologie.

Luna februarie s-a remarcat prin organizarea a două vernisaje expoziționale, la sediul unor instituții de cultură din România, care au adus un plus de valoare programului evenimentelor desfășurate de Muzeu.

Astfel, pe 9 februarie, la Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț, din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț, a avut loc vernisajul Expoziției temporare „Telefoanele mobile și mineralele lor”, organizată în colaborare cu firma GSM Zone din Iași. Expoziția a adus în atenția publicului povestea fascinantă a mineralelor utilizate în tehnologia mobilă, ilustrând, totodată, evoluția telefoanelor mobile din 1994, până în 2014.

Cel de-al doilea vernisaj al lunii februarie a avut loc pe data de 23, la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc, fiind al 18-lea vernisaj al Expoziției itinerante naționale „Zestrea minerală a României”, o expoziție care s-a bucurat, în cei 5 ani de itinerare, de un succes remarcabil. Considerat unul dintre cele mai importante și apreciate proiecte realizate de Muzeul de Mineralogie, expoziția, ce aduce în prim-plan bogățiile geologice ale României, a captat atenția publicului larg și a specialiștilor, afirmându-se drept un demers cultural de excepție, ce reunește cunoștințe științifice și o estetică naturală deosebită.

Principalul eveniment al lunii martie l-a reprezentat vernisajul Expoziției temporare „Glasul roților de tren”, expoziție de machete feroviare și filatelie tematică.  Expoziția, ce reunește două colecții remarcabile, a fost posibilă datorită pasiunii și implicării colecționarilor Vlad Stoenescu, care a oferit machetele feroviare și diorama interactivă și Alexandru Leonard Pop, care a contribuit cu componentele filatelice. Expoziția are o semnificație deosebită pentru Muzeu, fiind o punte de legătură între pasiunea colecționarilor și dorința muzeului de a face accesibile aceste comori publicului. În plus, ea subliniază rolul important al colecțiilor private în diversificarea ofertei culturale a instituțiilor publice de cultură și în promovarea educației muzeale.

Pe parcursul întregului an 2024, Expoziția „Glasul roților de tren” a avut un mare succes la Muzeul de Mineralogie, atrăgând un public variat, de la copii, entuziasmați de diorama interactivă, până la adulți, fascinați de detaliile machetelor și de exponatele filatelice, fiind extrem de apreciată de vizitatorii de toate vârstele.

Luna aprilie a adus un plus de diversitate în calendarul anului 2024, cu nu mai puțin de cinci evenimente remarcabile. Dintre acestea, două au fost vernisaje de expoziții temporare, în timp ce celelalte trei au îmbogățit oferta culturală și educațională a Muzeului, aducând publicului o gamă variată de experiențe.

Primul vernisaj al lunii a fost al Expoziției temporare „Instantanee americane” și a avut loc la sediul Muzeului, în data de 4 aprilie. Expoziția a prezentat 42 de fotografii realizate de Ștefan Vida, geolog și membru al Foto Club Carei. Imaginile, din categoria „fotografie de stradă”, captează viața cotidiană din diverse colțuri ale Americii, de la sărbători religioase din America de Sud, la momente obișnuite din New York, evidențiind contrastul cultural și diferențele de lumină și culoare între cele două continente.

La data de 12 aprilie, a avut loc cel de-al doilea vernisaj, din acest an, al Expoziției temporare „Telefoanele mobile și mineralele lor”, de această dată la Muzeul de Științele Naturii din Dorohoi, ca urmare a unei colaborări dintre Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” și Muzeul Județean Botoșani.

În anul 2024, Ziua Internațională a Pământului a fost celebrată de către Muzeul de Mineralogie prin intermediul a două evenimente. La data de 22 aprilie Muzeul, a fost gazda unui eveniment special organizat de elevii și profesorii Colegiului Național „Mihai Eminescu” Baia Mare. Programul a inclus cântece și poezii dedicate Pământului, creații vestimentare realizate din materiale reciclabile și o paradă a acestora sub denumirea „Eco – personaje”. Evenimentul, la care au participat 120 de persoane, a fost foarte bine primit, oferind o oportunitate de a sublinia importanța protejării planetei, într-un cadru educativ și creativ.

Al doilea eveniment, dedicat celebrării Zilei Internaționale a Pământului, a avut loc în data de 23 aprilie, când alături de partenerii săi, Societatea Geologică a României și Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Muzeul de Mineralogie a organizat online ceremonia de premiere a câștigătorilor Concursului de eseuri „Mineralele din viața noastră”. Aflată la a IV-a ediție, competiția s-a adresat elevilor de gimnaziu și liceu, aceștia fiind invitați să redacteze eseuri despre minerale care fac parte din obiecte cotidiene. Concursul a avut scopul de a promova geologia și  de a crește conștientizarea importanței mineralelor în viața de zi cu zi. Câștigătorii au fost recompensați cu rucsaci, colecții de pietre semiprețioase și alte premii educaționale, utile pentru explorarea naturii.

Luna mai a fost o perioadă excepțională pentru Muzeul de Mineralogie, marcând un adevărat vârf de activitate, cu nu mai puțin de 9 evenimente remarcabile. Aceste manifestări s-au desfășurat în cadrul suitei de evenimente intitulată „Luna Maramureșului”, organizată de Consiliul Județean Maramureș și Organizația de Management a Destinației Maramureș, având ca scop esențial promovarea valorii și imaginii culturale a județului nostru.

Ediția a VII-a a Simpozionului Științific Național „Patrimoniul Natural”, desfășurată în perioada 16-17 mai 2024, a fost organizată în colaborare cu Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Societatea Geologică a României, ProGeo, Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș și Garda de Mediu Maramureș și a reunit cercetători din toată țară, facilitând dezbateri valoroase pe teme de geodiversitate, biodiversitate și conservarea patrimoniului natural. Cele 17 lucrări prezentate, în cadrul celor trei sesiuni tematice, au subliniat importanța conservării și valorificării patrimoniului natural și au adus în prim-plan soluții inovative și cercetări relevante, consolidând importanța acestui eveniment în rândul comunității științifice. Conferința din cadrul simpozionului, cu titlul „Predicția cutremurelor de pământ bazată pe fenomene precursoare: aberație sau posibilitate reală?”  susținută de dr. Alexandru Szakacs, a abordat subiectul predicției cutremurelor, un subiect de maxim interes, provocând un dialog între participanți despre posibilele metode de anticipare a fenomenelor seismice și evidențiind limitările și progresele științifice din acest domeniu crucial.

Luna mai a marcat și desfășurarea celei de-a II-a ediții a Cavnic Mineral Expo, în intervalul 26-28 mai. În cadrul evenimentului, Muzeul a prezentat expoziția „Flori minerale din adâncurile Cavnicului”, care a evidențiat o selecție reprezentativă din patrimoniul mineralogic al zonei. Evenimentul a reunit atât expozanți, cât și comercianți din domeniu, fiind o oportunitate de a evidenția valoarea patrimoniului mineralogic al regiunii. Succesul manifestării a fost reflectat de numărul mare de participanți și vizitatori, precum și de prezența oficialităților, care au subliniat importanța acestui eveniment în promovarea moștenirii culturale și naturale a Maramureșului.

Pe lângă evenimentele deja menționate, luna mai a adus și alte manifestări interesante, precum proiecțiile de filme documentare organizate cu ocazia Zilei Păsărilor și Arborilor, sau atelierul educațional „Frumusețea și utilizările mineralelor”, realizat în colaborare cu Facultatea de Inginerie. Totodată, Muzeul a marcat Ziua Internațională a Muzeelor, prin accesul gratuit oferit vizitatorilor, iar Ziua Mondială a Diversității Culturale a fost celebrată printr-un eveniment dedicat artiștilor români de renume internațional. Ziua Europeană a Parcurilor Naționale a fost marcată de proiecții de filme despre parcurile naturale din România. La finalul lunii, evenimentul „Mai Muzical” a încheiat seria de manifestări, cu o audiție muzicală emoționantă și plină de talent.

Luna iunie a debutat cu un eveniment devenit tradiție pentru Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare și anume celebrarea Zilei Internaționale a Mediului Înconjurător, prin organizarea unei drumeții la aria naturală protejată Creasta Cocoșului. Pe parcursul drumeției, participanții au avut ocazia de a explora frumusețile naturale ale zonei, în timp ce au aflat informații despre importanța protejării resurselor naturale și a geodiversității.

Ultimul vernisaj al Expoziției itinerante naționale „Zestrea minerală a României”, cu numărul 19, a avut loc la data de 13 iunie 2024, la Muzeul Geologic Național din București, marcând finalul unui proiect de succes, care a început în Baia Mare, în mai 2019. Proiectul expoziționat a fost organizat în colaborare cu  Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din  Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași și Muzeul Geologic Național. Expoziția a reunit 122 de exponate remarcabile, din patrimoniul Muzeului Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare și a instituților partenere și a avut ca scop principal oferirea unei priviri de ansamblu asupra comorilor mineralogice ale României, prin evidențierea mineralelor descoperite în premieră în România, precum și a asociațiilor minerale de tip „flori de mină”, unele dintre ele unice  pe plan mondial.

Trei evenimente importante și diverse au avut loc în luna iulie pentru Muzeul de Mineralogie, fiecare abordând un aspect diferit al activității sale: cultural, artistic și educațional.

În data de 4 iulie a avut loc vernisajul Expoziției temporare „Rewriting Humanity”, a artistei plastice Elena Alina Herțeg, prima expoziție personală a artistei organizată în Baia Mare, orașul său natal. Lucrările expuse explorează legătura dintre regnul mineral și cel uman, având la bază fascinația artistei pentru procesele naturale și structurile organice.

Un alt eveniment cu statut de tradiție a avut loc la sediul Muzeului, la data de 12 iulie, respectiv concertul de muzică clasică „Operă pentru maramureșeni”. Ajuns la a patra ediție,  evenimentul cultural-artistic a fost realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș și a adunat în sala „Florilor de Mină” peste 140 de participanți. La eveniment au participat artiști consacrați din cadrul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda” și Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”. Concertul a inclus un repertoriu variat, de la arii din opere celebre până la lieduri românești și internaționale. Publicul maramureșean a avut ocazia să se bucure de o seară de muzică clasică de calitate, într-un cadru muzeal deosebit.

Evenimentul educațional al lunii iulie a fost reprezentat de practica studenților geologi în zona. În fiecare an, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare susține activitatea educațională a studenților la geologie, implicându-se activ în practica acestora. Studenți din universitățile de profil din țară beneficiază de lecții deschise, aplicații de teren și ghidaj specializat din partea muzeului. Prin aceste activități, muzeul sprijină formarea profesională a viitorilor specialiști, oferindu-le oportunitatea de a învăța direct din surse valoroase și de a explora geologia regiunii.

Un alt eveniment educațional important a fost organizat de Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare la finalul lunii septembrie. În cadrul ediției din acest an a Nopții Cercetătorilor Europeni, Muzeu a organizat evenimentul „Cercetarea și monitorizarea zonelor vulcanic active – premiză a prevenirii dezastrelor naturale”. Evenimentul a fost structurat în două părți: prezentări susținute de specialiști și un atelier interactiv. În prima parte, conf. univ. dr. Marinel Kovacs și dr. Artur Ionescu au vorbit despre procesele vulcanice, tehnicile de monitorizare a vulcanilor și utilizarea geochimiei gazelor vulcanice. Partea practică a evenimentului a inclus trei activități importante. Participanții au interacționat cu materiale rezultate din activitatea vulcanică, învățând despre diversitatea fenomenelor vulcanice. Apoi, au asistat la simularea unei erupții vulcanice, folosind o machetă didactică și substanțe accesibile, precum bicarbonat de sodiu și oțet. În final, au aflat mai multe despre tehnicile de monitorizare a vulcanilor, observând o machetă care ilustra instrumentele folosite pentru urmărirea activității vulcanice. La eveniment au participat peste 90 de persoane, elevi și cadre didactice.

În luna octombrie, cunoscută pentru celebrarea globală a „Earth Science Week”, Muzeul de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare a organizat o excursie specială, parte din „Săptămâna Geologiei”, un eveniment care aduce în prim-plan cunoștințele geologice și respectul pentru mediul înconjurător, reflectând astfel inițiativa internațională la nivel local. Drumeția organizată la Situl Natura 2000 Munții Gutâi ROSPA0134 – parte a viitorului Geoparc UNESCO Gutâi-Maramureș,  a oferit participanților oportunitatea de a explora vârful Igniș, un loc cu semnificație geologică majoră, unde au aflat despre vulcanii din Munții Gutâi și despre modul în care aceștia au modelat relieful zonei. De asemenea, au fost discutate aspecte importante legate de biodiversitatea locală și de protejarea acestei zone prin înființarea Geoparcului UNESCO Gutâi-Maramureș.

Două alte evenimente cu caracter educațional au mai fost organizate în luna octombrie, respectiv „Protejarea mediului înconjurător pentru generațiile viitoare”, organizat în colaborare cu Asociația „Mărturie pe viață” și evenimentul „Noi și mediul”, organizat în colaborare cu Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare. Aceste evenimente au avut scopul de a întări rolul Muzeului ca factor educativ esențial și de a sprijini instituțiile de învățământ și organizațiile, în promovarea protecției mediului și a conștientizării importanței acestuia, în dezvoltarea sustenabilă a comunității.

Unul dintre principalele evenimente, cu caracter științific, la care a participat Muzeul de Mineralogie în anul 2024 a fost reprezentat de Simpozionul „Geo-Iași”, ce a avut loc în perioada 25-27 octombrie în organizarea Departamentului de Geologie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În cadrul acesti eveniment, Muzeul de Mineralogie a fost reprezentat de directorul instituției, conf. univ. dr. ing Ioan Denuț, care a prezentat lucrarea „Contribuția zăcămintelor din Bazinul minier Baia Mare la constituirea patrimoniului Muzeului”. Evenimentul a reunit specialiști din domeniul geologiei și a fost o oportunitate de a promova realizările muzeului în cercetarea și conservarea patrimoniului geologic și a întări relațiile de colaborare dintre Muzeu și Universitate.

Luna noiembrie a adus ultimul vernisaj expozițional al anului 2024 organizat de Muzeul de Mineralogie. Expoziția temporară „FotoSinteză” prezintă o colecție impresionantă de 23 de lucrări fotografice, realizate de artistul Gelu Stănculescu, în colaborare cu Maria Scîrlet și modele din Cluj-Napoca și București. Lucrările ilustrează conexiunea dintre pictură, grafică și fotografie, evidențiind o explozie de culori și emoții intense, inspirate de vulnerabilitățile umane.

În această lună au avut loc două înâlniri importante, la care a participat directorul instituției. Forumul Geoparcurilor 2024 a avut loc în data de 5 noiembrie, online, și este o întâlnire la care instituția noastră a fost invitată ca urmare a demersurilor inițiate în vederea înființării Geoparcului UNESCO Gutâi-Maramureș. Iar cea de-a doua întâlnire, s-a desfășurat tot online, în data de 15 noiembrie și a fost reprezentată de întrunirea Consorțiului pentru desfășurarea celei de-a XXIII-a ediții a Congresului Asociației Carpato-Balcanice, ce se va desfășura la Cluj-Napoca în anul 2026, din care Muzeul de Mineralogie face parte.

Numărul record de evenimente înregistrate de Muzeul de Mineralogie în acest an, 42, s-a definitivat cu o conferință, organizată în colaborare cu Societatea Geologică a României și susținută de dl. dr. geol Marinel Kovacs. Conferința a fost organizată la sediul Muzeului în data de 19 decembrie și a avut titlul „Frumuseți minerale din Muzeul de Istorie Naturală Smithsonian – Washington”.

Activitatea științifică a Muzeului s-a concretizat în anul 2024 prin participarea cu 6 lucrări la cele două simpozioane detaliate anterior, Simpozionul Științific Național „Patrimoniul natural” – organizat de Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare alături de partenerii săi și Simpozionul „Geo-Iași”, organizat de Departamentul de Geologie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași și cu o lucrare la Geological Conference VolcandPark 2024 – Jicin, Republica Cehă. Totodată, specialiști din cadrul Muzeului au publicat două lucrări științifice în reviste de specialitate, respectiv Buletinul Științific al Centrului Universitar Nord din Baia Mare și Minerals și 7 abstracte, în cel de-al doilea număr al revistei editate de Muzeul de Mineralogie, „Patrimoniul natural”, respectiv în publicațiile manifestărilor științifice menționate.

Unul dintre cele mai importante proiecte, care a demarat în anul 2024 și în care a fost implicat Muzeul de Mineralogie, este concretizarea unei idei mai vechi, exprimată în diverse conjuncturi, de valorificare a potențialului natural și cultural al Munților Gutâi, prin înființarea unui geoparc, care să funcționeze sub egida UNESCO. Ideea s-a concretizat prin semnarea unui acord de parteneriat, în luna octombrie, între Consiliul Județean Maramureș și Consorțiu pentru realizarea Proiectului de interes județean „Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș”. Din Consorțiul constituit, în vederea implementării proiectului fac parte Universitatea din București (prin Facultatea de Geologie și Geofizică), Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare și Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest. Scopul proiectului este acela de a derula activități specifice de constituire, funcționare și realizarea documentațiilor, în vederea depunerii candidaturii la UNESCO, la finele anului 2027. Beneficiind de consultarea oferită de singurul expert UNESCO în geoparcuri (din cadrul Universității București), echipa constituită în vederea implementării proiectului a realizat, la nivelul anului 2024, activități constând în: realizarea documentațiilor necesare în pregătirea dosarului de candidatură, activități educaționale outdoor și indoor cu tineri și adulți și activități de promovare și vizibilitate a proiectului, precum realizare logo și materiale foto-video, în vederea creării website-ului noului geoparc.
În ceea ce privește vizitatorii care au trecut pragul Muzeului de Mineralogie în anul 2024, aceștia au fost în număr de 24.333, o distribuție detaliată a vizitatorilor pe fiecare lună din an, fiind prezentată în graficul următor.

În reprezentarea grafică se evidențiază lunile aprilie și octombrie ca și maxime, cu 4.540, respectiv 3.917 vizitatori. În aceste două luni au fost înregistrate în total 196 de grupuri, aproape jumătate din cele 429 de grupuri înregistrate în total în anul 2024, principala explicație fiind desfășurarea, cu predilecție, în lunile aprilie și octombrie, a celor două programe naționale „Școala Altfel” și „Școala Verde”.

Numărul semnificativ de grupuri de elevi, care au vizitat Muzeul de Mineralogie în cadrul acestor programe, reflectă un interes deosebit din partea instituțiilor de învățământ pentru oferta culturală și educațională a Muzeului. Aceste programe au atras elevi și cadre didactice din diverse colțuri ale țării, confirmând rolul muzeului ca destinație educativă importantă, care sprijină dezvoltarea cunoștințelor științifice și creșterea conștientizării privind importanța protecției mediului și a resurselor naturale în rândul tinerelor generații.

În ceea ce privește statistica realizată în funcție de vârsta vizitatorilor, observăm că, în anul 2024, raportul dintre elevi/studenți și adulții ce au vizitat Muzeul este destul de echilibrat, astfel 55% dintre vizitatori fac parte din categoriile preșcolari, elevi, studenți, iar restul de 45% sunt adulți, 31%  și pensionari, 14%.

Statistica pe naționalități ne arată că în proporție de 94%, vizitatorii au fost de origine română, iar 6% au provenit din alte țări, precum Ungaria, Ucraina, Israel, Letonia, Slovenia, SUA, etc.

Pentru a evalua cu acuratețe impactul activităților derulate de Muzeul de Mineralogie pe parcursul anului 2024, este esențial să luăm în considerare atât cei 24.333 de vizitatori înregistrați la sediul Muzeului, cât și cei 8.844 de beneficiari, care au vizitat expozițiile itinerante organizate în diverse locații din România, ajungând astfel la un total de 33.177 beneficiari. Această abordare oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra gradului de atracție și accesibilitate al instituției în rândul publicului. Astfel, în anul 2024, Expoziția itinerantă națională „Zestrea minerală a României” a fost prezentă, în perioada 1 ianuarie – 20 februarie, la Cluj-Napoca (în continuarea evenimentului început pe 20 octombrie anul precedent), în perioada 23 februarie – 11 iunie, la Miercurea Ciuc și în perioada 13 iunie – 10 octombrie, la București, o perioada de peste 10 luni, în care a atras un număr total de 7.544 vizitatori. În plus, Expoziția temporară „Telefoanele mobile și mineralele lor” a adunat 1.300 de vizitatori, fiind expusă la Piatra Neamț, între 9 februarie și 10 aprilie și la Dorohoi, între 12 aprilie și 15 iulie.

Pentru modul în care am reușit să ne desfășurăm activitatea în anul 2024 și realizările mai sus menționate, atât pe plan cultural dar și administrativ, dorim să mulțumim, în primul rând, consilierilor județeni și conducerii Consiliului Județean Maramureș, de al căror sprijin constant ne-am bucurat și care ne-au asigurat cea mai mare parte a resurselor financiare necesare, precum și întregului aparat al CJMM, pentru colaborare și înțelegere. De asemenea, dorim să transmitem mulțumirile noastre sincere, tuturor instituțiilor, societăților comerciale și organizațiilor neguvernamentale cu care am colaborat – muzee, universități, școli, institute de cercetare și alte instituții de cultură și de învățământ – cu care am organizat împreună evenimente culturale și științifice, colecționari, care ne-au împrumutat piese din colecțiile personale pentru organizarea de expoziții temporare, firme, de la care am achiziționat bunuri și servicii, organizații nonguvernamentale, care ne-au fost alături în implementarea multor proiecte și nu în ultimul rând reprezentanților mass-media scrisă, electronică sau audio-vizuală, care au reflectat cu promptitudine și justețe activitatea Muzeului de Mineralogie, din anul 2024. Un sentiment special de mulțumire se îndreaptă către acei colecționari de minerale, care, pe parcursul anului anterior, au donat, din colecțiile personale, piese Muzeului, contribuind la sporirea patrimoniului muzeal și facilitând expunerea unor minerale, descrise pentru prima oară în lume, în perimetrul districtului metalogenetic Baia Mare, printre care și pe cel mai recent – baiamareitul.

Cu vădită bucurie anunțăm publicul vizitator și pasionații de mineralogie, că în aceste zile Muzeul de Mineralogie a intrat în posesia unui eșantion foarte valoros, grație donației oferite de colecționarul Octavian Stockloșa (București), căruia îi adresăm profunde mulțumiri. Este vorba de cel mai recent mineral descoperit la nivel mondial, pe teritoriul României, într-un eșantion provenind din zăcământul Săsar, căruia i s-a acordat IMA no. 2023-044, de către Comisia pentru Minerale Noi,  Nomenclatură și Clasificare, din cadrul Asociației Internaționale de Mineralogie și a fost denumit, după localitatea pe a cărui teritoriu a funcționat mina de proveniență – baiamareit.

Mineralul a fost descoperit de un grup de cercetători cuprinzându-i pe Dan Topa, Paul Sicher, Frank Keutsch, Uwe Kolitsch, și Chris Stanley, iar eșantionul analizat se află în Colecția de Mineralogie-Petrografie, a celebrului Muzeu de Istorie Naturală din Viena.

Baiamareitul este un mineral ce face parte din Clasa sulfuri și sulfosăruri, Seria andoritului, cristalizează în sistemul monoclinic și are formula chimică Ag₄Pb₁₂Fe₄Sb₂₀S₄₈. Macroscopic mineralul are culoare cenușiu-închis, prezintă luciu metalic și habitus acicular-lamelar.

Baiamareitul va putea fi admirat, alături de celelalte opt minerale, descrise pentru prima dată în lume în districtul metalogenetic Baia Mare, în cadrul Expoziției permanente, în vitrina specială consacrată „Mineralelor maramureșene”.