EXPOZIȚIA PERMANENTĂ
Expoziția permanentă cuprinde peste 1.000 de eșantioane minerale, minereuri, roci și fosile recoltate exclusiv din aflorimente și subteranele exploatărilor miniere ce au funcționat în zona Baia Mare și arealele adiacente din Maramureș și nord-vest-ul României. Este structurată pe patru secțiuni: petrografie, mineralogie, zăcăminte, la parterul clădirii și „flori de mina”, la etaj.
SALA PARTER
Alcătuirea geologică de ansamblu a zonei de nord-vest a României este prezentată sub forma unei machete mobile,
realizată la scara 1:50.000, care prin ridicare ne dezvăluie într-o secțiune verticală (scara 1:25.000) structura geologică în adâncime, precum și principalele filoane din zăcămintele bazinului minier Baia Mare.
În constituția zonei se definesc trei mari unități geologice: fundamentul prevulcanic, cuvertura de sedimente neogene și rocile magmatice neogene.
Fundamentul prevulcanic include mai multe unități structurale reprezentate prin Dacidele interne, mediane și Pienide.
Dacidele interne și mediane sunt reprezentate prin metamorfite precambriene și paleozoice și formațiuni sedimentare permo-mezozoice. Metamotfitele sunt dezvoltate în masivele Preluca, Codru și Țicău și în munții Maramureșului și Rodnei.
Pienidele sunt reprezentate prin mai multe unității/pânze de șariaj (Babeiti-Tiacovo, Kricevo, Petrova/Magura, Botiza, ale Klippetor Pieninei și Wildflișului) ce conțin formațiuni sedimentare de vârstă Cretacic-Oligocen.
Cuvertura sedimentară neogenă este reprezentată prin formațiuni de vârstă badenian-panoniană acumulate în paralel cu activitatea vulcanică, atât în bazinele ce mărginesc aria cu vulcanite, Oaș, Baia Mare și Maramureș, cât și unele bazine intravulcanice.În cadrul depozitelor sedimentare reprezentate prin argile, marne, gresii, microconglomerate sunt prezente și secvențe vulcano- sedimentare.
Rocile magmatice neogene formează cele mai semnificative depozite din regiune; intră în alcătuirea munților Oaș-Gutâi-Țibleș și a masivului Toroiaga.
Rocile din munții Oaș-Gutâi-Țibleș sunt tipice seriilor calco-alcaline din zonele de subducție, incluzând pe lângă andezite și andezite bazaltice care sunt net predominante, dacite, riolite și bazalte. Vulcanismul s-a desfășurat din Badenian până în Pannonian (15,14-7,10 m.a.) și a avut caracter atât extruziv,cât și intruziv.
Cele trei tipuri de roci, magmatice, sedimentare și metamorfice, care intră în alcătuirea geologică a regiunii Baia Mare, sunt prezentate în vitrinele destinate secțiunii de petrografie.
În cadrul rocilor magmatice (vitrinele 1-3)sunt abordate aspecte legate de modul de formare, succesiunea produselor vulcanice, petrotipurile reprezentative (bazalte, andezite bazaltice, andezite, dacite, riolite), vârsta acestora (Badenian Pannonian), clasificarea pe baza compoziției chimice și mineralogice a rocilor extruzive și intruzive, precum și transformările post-magmatice (metamorfismul de contact termic și metasomatic, metamorfismul hidrotermal); toate acestea sunt însoțite de eșantioane reprezentative.
În cazul rocilor sedimentare (vitrina 4) este prezentat modul de formare al acestora, ilustrat prin eșantioane reprezentative de roci (argile, gresii conglomerate, gips) și fosile caracteristice.
Un loc aparte îl ocupă flora fosilă din Rezervația științifică Chiuzbaia. Aceasta este cantonată în diatomite și cuprinde 55 de familii, 107 genuri și 240 de specii. Flora de la Chiuzbaia, unică în Europa, este mărturia unei păduri de o excepțională bogăție constituindu-se astfel într-o zonă de un interes științific și estetic deosebit.
Rocile metamorfice (vitrina 6) sunt ilustrate prin eșantioane reprezentative (șisturi, gnaise, pegmatite, calcare cristaline) însoțite de explicații legate de modalitatea și răspândirea lor în zonă.
În final sunt prezentate rocile ornamentale (vitrina 7) utilizate în construcții precum: marmura de Buteasa, diverse tipuri de andezite, calcare, gresii, toate provenite din regiunea Baia Mare.
Secțiunea Mineralogie
Trecerea de la prezentarea generală a geologiei zonei de NV a României la partea de mineralogie, în sala de la parter, este făcută prin explicarea formării mineralelor de colecție din fluidele hidrotermale (vitrina 8). Caracteristic regiunii Baia Mare sunt geodele în care mineralele au cristalizat în forme impresionante. Expunerea continuă cu explicarea creșterii cristalelor și cristalografia generală – cele 7 sisteme cristalografice (vitrina 9). Cele mai importante proprietăți fizice ale mineralelor – culoarea, luciul, transparența, culoarea urmei, clivajul și spărtura, duritatea, precum și morfologia, concreșterile sau paragenezele minerale – își găsesc corespondența în eșantioane din regiunea Baia Mare (vitrinele 10-12).
Speciile minerale din regiunea Baia Mare sunt prezentate (în partea de mijloc a sălii parter) în concordanța cu clasificarea generală pe clase.
Elementele native (vitrina 13): aurul ocupă un loc important, piesele de mase spongioase de la mina Cavnic atrăgând în mod deosebit atenția. Alături sunt prezentate eșantioane de cupru nativ și arsen nativ botroidal.
Sulfurile și sulfosărurile (vitrinele 14 – 20) sunt prezente majoritar în regiune. Ca frumusețe se remarcă galena – cu tipul cel mai spectaculos de galenă argentiferă de la Herja (vitrina 14), sfalerit negru lucios de la mina Rodna sub formăde cristale bine dezvoltate (vitrina 15), cristale mari de calcopirită, strălucitoare în eșantioane de la mina Cavnic (vitrina 16). Specii minerale rare apar de asemenea bine cristalizate: pirotina de culoarea bronzului în cristale hexagonale, de la mina Herja, würtzit, cinabru roșu aprins de la mina Cavnic, auripigment, realgar în prisme transparente perfecte crescute pe cuarț, de la mina BaiaSprie (vitrina17).
Un loc aparte în regiune îl ocupă stibina (vitrina 18), cu eșantioane considerate dintre cele mai spectaculoase din lume: prisme groase lucioase, de la mina Băiuț, agregate radiare, de la mina Herja și îndeosebi cristalele aciculare foarte lungi, în parageneză cu baritina transparentă, de la mina Baia Sprie.
Urmează cristale perfect cubice de pirită de la Țibleș, arsenopirită și marcasită în cristale hexagonale, tipice minei Herja, sau în combinație cu ametist de la mina Săsar(vitrina 19).
Tetraedrit sub formă de cristalele de 3-4 cm de la mina Cavnic, singulare sau maclate, sunt dintre cele mai mari și cu forme cristalografice bine conturate din lume. Jamesonitul -„vată minerală” – de culoare cenușiu-negru, de la mina Herja, alături de bournonit, berthierit, calcostibit se regăsesc în vitrina 20.
Carbonații se remarcă în mod deosebit în eșantioanele din regiunea Baia Mare. Rodocrozitul, de culoare roz intens, în cristale romboedrice înșeuate pe eșantioanele excepționale de la mina Cavnic. Alături este prezentat sideritul, tipul de agregat botroidal de culoare maro lucios, de la mina Baia Sprie, fiind dintre cele mai apreciate (vitrina 21).
O vitrină aparte este cea dedicată mineralelor fluorescente. Prin expunerea în lumină ultravioletă, calcitele roz și fluorinele oferă un ,,spectacol de lumini”.
Calcitul (vitrinele 22-23) apare într-o extrem de variată gamă de forme și culori. Incolor sau alb, galben, roz varietatea manganocalcit, roșcat, brun, cenușiu sau negru – întâlnitnumai în eșantioanele de la mina Herja. Forme „dantelate”, mamelonare, radiare cu aspect de petale sau flori, dar mai ales formele sferice de la mina Herja de culoare alb/negru sunt unicate mondiale.
Sulfații: baritina (vitrinele 24-25) este unul din mineralele care au dus faima regiunii Baia Mare. Culorile baritinei sunt foarte diferite: incolor, alblăptos, galben, brun, brun-închis, roșu, cenușiu sau albastru. Culoarea roșie intensa, unică pe plan mondial, se întâlnește numai la eșantioanele de la mina Baia Sprie. Baritinele albastre de la mina Cavnic sau cristalele mari de baritină galben/negru sunt eșantioane cu totul aparte.
Gipsul se prezintă sub formă de cristale prismatice, transparente, cu caliăți estetice deosebite, provenind din zăcămintele exploatate la mina Cavnic. Cristale de culoare neagră sunt întâlnite în eșantioanele de la mina Herja.
Halogenurile (vitrina 27) sunt reprezentate de fluorină, care apare în cristale cubice de culoare verde sau violet,cele mai mari fiind descoperite la mina Cavnic.
Wolframații și fosfații, expuși în aceeași vitrină, sunt reprezentați prin specii rare precum wolframitul – sub formă de cristale mari, prismatice, de la mina Baia Sprie, scheelitul –remarcându-se cristalul bipiramidal de 3 cm de la mina Baia Sprie și vivianitul –identificat la mina Ilba, unde a fost descoperit unul dintre cele mai mari cristale descrise pe plan mondial.
Din clasa silicaților (vitrina 28), mineralele care se constituie în eșantioane de colecție din regiunea Baia Mare sunt epidotul, helvinul, iar agregatele negre, nealterate de croenstedtit, de la mina Herja, sunt rarități pe plan mondial. Calcedonia de la Trestia, de culoare albastră sau jaspul și agatul roșu completează prezentarea.
Cuarțul (vitrinele 29-30), cel mai răspândit mineral, apare în regiunea Baia Mare sub cele mai diverse forme. Prisme columnare transparente,dendritic cu aspect de coral, cuarț „brăduț” de la mina Cavnic sau ametistul cu nuanță intensă de la mina Valea Roșie sunt câteva dintre ele.
Whewellitul este un mineral foarte rar care apare la Cavnic, Herja și Baia Sprie în cristale prismatice transparente.
Ultima vitrina (vitrina 31) din secțiunea de mineralogie este dedicată mineralelor descrise pentru prima dată ca specii minerale noi în urma studiilor pe eșantioane recoltate din minele regiunii Baia Mare. Sunt minerale foarte rare – semseyit în rozete gri, fizélyit în cristale lamelare, füloppit, andorit, klebelsbergit – toate reprezentând eșantioane cu importanță științifică și mineralogică foarte mare.
Secțiunea Zăcăminte de minereuri
Această secțiune prezintă zăcămintele din regiunea Baia Mare care au contituit obiectul exploatărilor miniere ce au funcționat până în anul 2006, reprezentând și locul de proveniență al frumoaselor eșantioane denumite ,,flori de mină”. În general zăcămintele sunt acumulări sau concentrații naturale de minerale, formate în scoarța Pământului prin anumite procese geologice și care pot fi exploatate în condiții tehnico-economice favorabile șiutilizate ca materii primeîn diferite domenii.
În regiunea minieră Baia Mare, zăcămintele auro-argentifere și polimetalice, de geneză hidrotermală,asociate magmatismului neogen, au fost exploatate preponderent în subteran, dezvoltându-se sub formă de filoane și mai putin sub formă de impregnație (stockwerk), situate sub 1000 m adâncime.
Fiecare vitrină din cadrul secțiunii prezintă un zăcământ sau un câmp metalogenetic și cuprinde referiri la următoarele aspecte: localizare (geografică, geologică, metalogenetică), perimetrul minier,tip de mineralizare, formă de zăcământ, geneză, minerale principale, minerale secundare, minerale de gangă și eșantioane reprezentative. Deasupra fiecărei vitrine este expusă câte o casetă ce cuprinde harta geologică și o secțiune geologică prin zăcământul respectiv.
În ordinea localizării geografice-de la est la vest -zăcămintele prezentate sunt:
Zăcămintele de la Borșa și Vișeu (vitrina 32) sunt zăcăminte de geneză metamorfică, care nu au constituit obiectul unei exploatări și care nu conțin eșantioane cu calități estetice.
Zăcămintele de la Baiuț-Țibleș (vitrina 33) se remarcă prin prezența mineralelor de nichel și cobalt, precum și minunatele stibine, cu cristale de formă prismatică, întâlnite doar aici.
Zăcămintele de la Cavnic (vitrina 34) constituie un perimetru aparte. De aici provin, din zăcămintele de la Bolduț și Roata, cele mai frumoase și rare „flori de mină”, atât prin mărimea cristalelor cât și prin raritatea lor; de exemplu rodocrozitul, calcitul fluorescent, pseudomorfozele de calcit alb zaharoid tipice pentru filonul Gavra, eșantioane denumite popular „gavre”.
Zăcământul de la Șuior (vitrina 35) conținând filonul Cremenea este cel în care s-au găsit cristale de cuarț cu aur diseminat.
Zăcămantul de la Baia Sprie (vitrina 36) este zăcământul cu filonul cel mai mai lung, Filonul Principal având peste 5 km și Orizontul XII de 2.900 m, reprezentând o lungime maximă cunoscută la același orizont. În acest zăcământ au fost descoperite eșantioane spectaculoase de stibină cu baritină, precum și baritinele roșii.
Zăcământul de la Herja (vitrina 37) este considerat localitate tip pentru mineralul fizélyit și recunoscut ca fiind locul de formare al calcitelor negre.
Zăcămintele de la Săsar-Dealul Crucii (vitrina 38) reprezintă cele mai vechi zăcăminte cunoscute și exploatate în zonă, activitatea de căutarea aurului fiind menționată încă din perioada ocupației Daciei de către romani. Calcitele roz-pal translucide,sub formă de agregate de scaleonedri, precum și culoarea intensă a amestistului dau particilaritate perimetrului.
Zăcămintele de Ilba-Nistru (vitrina 39) sunt cunoscute pentru cele mai reprezentative ocurențe de vivianit din întreaga regiune.
Zăcămintele de la Turț-Socea (vitrina 40) se remarcăprin eșantioanele de mari dimensiuni de siderit. Prezența mineralului ilvait denotă activitatea stadiului pneumatolitic, prezent mai rar în zonă.
Produse finite
La baza deschiderii exploatărilor miniere au primat întotdeauna criteriile economice, iar descoperirea ulterioară a acestor „floride mină” a venit ca o încununare a muncii în subteran.
Vitrina nr.41 încheie zona expunerii didactice din cadrul muzeului, prezentând produsele finite – legătura dintre valoarea estetică a mineralelor (cele din eșantioanele de colecție, perfect cristalizate, cu dimensiuni de excepție) și valoarea industrial/economică a zăcămintelor bogate în aceste minerale.
Produse finite de o valoare deosebită obținute în industria metalurgică din Baia Mare, existente în această vitrină sunt:
Telurul (99,995%): este un element relativ rar și întâlnit de obicei în combinație cu alte elemente precum aurul. Tocmai datorita rarității, în stare pură, telurul este foarte scump. Este singurul element chimic ajuns în tabelul lui Mendeleev direct din România, fiind descoperit pentru prima data la Săcărâmb (Hunedoara) atât ca element chimic cât și ca mineral.
Seleniul (99.995%): ca mineral nativ apare extrem de rar, în zăcămintele hidrotermale de sulfuri. Se obține din rafinarea plumbului,cuprului și nichelului. Se folosește în: celule foto electrice, camere de filmat. Seleniul în timp devine unul din importantele minerale care sunt răspunzătoare de o bună funcționalitatea organismului uman.
Lingourile de aur și argint: Aurul în bazinul minier Baia Mare apare în filoane sau lentile de cuarț aurifer asociat cu sulfuri. Aurul prelucrat la combinatul metalurgic din Baia Mare avea, forma clasică de lingou, cu greutatea standard (între 10,9 si 13,4 kilograme, în funcție de conținutul de aur pur), avea concentrația potrivită de 995,0/1.000 aur pur, era marcat cu un număr de ordineși două poansoane – unul care nominaliza întreprinderea producătoare și unul al Băncii Naționale a României. Argintul în stare pură este utilizat pe scară largă în domeniul electric, la construcția anumitor aparate pentru industria chimică sau alimentară, în chirurgie sau ca metal de acoperire. Puritatea argintului obținut este de (925/1.000 argint pur).
Miniu (Pb3O4) și litarga (PbO) sunt întrebuințate în industria vopselelor, coloranților și cea petrolieră.
Clorură cuproasă (Cu2Cl2)sub formă de praf cristalin sau cristale incolore este practic insolubilă în apă și se oxidează în aer. Este utilizată în metalurgia nichelului și a argintului sau drept catalizator.
Pentasulfura de stibiu (Sb2S5) este un praf de culoare galben-portocaliu,care se descompune în timp, chiar și la întuneric. Este utilizat la fabricarea amorselor, la vulcanizarea cauciucului, la fabricarea chibriturilor, în medicina umană ca expectorant. Se obține printr-o reacție directă la cald a stibiului cu sulful.
Tevile, table și lingouri de plumb prind contur după procedee mineralurgice (principiile și practicile extragerii și concentrării mineralelor din minereuri) și metalurgice (tehnica extragerii metalelor din minerale și a elaborării aliajelor) aplicate zăcămintelor bogate în galena – principalul mineral din zăcămintele de plumb.
Barele de cupru, catozii de cupru, oxizii cuproși se obțin în urma procedeelor mineralurgice și metalurgice aplicate zăcămintelor bogate în calcopirită – mineralul principal din care se extrage cuprul.
SALĂ ETAJ
„Flori de mină”
În această secțiune sunt expuse într-un mod original – în patru vitrine mari în formă de hexagon – unele din cele mai valoroase eșantioane minerale din punct de vedere estetic, cunoscute de localnici sub denumirea de „flori de mină”.
Ca definiție, floarea de mină este un eșantion mineral recoltat din subteran, monomineral sau format din mai multe minerale, care posedă calități estetice deosebite, datorită concreșterii cristalelor mineralului sau mineralelor, a culorilor, a formelor (habitus),a dimensiunilor de excepție a unor cristale componente, calități care în totalitate fac caeșantionul să fie bine individualizat fată de altele”(Victor Gorduza, 1973).
Surpinzătoare pentru vizitatori sunt concreșterile de cristale, mărimea acestora, formele exterioare (unele duc cu gândul la diverse animale, sculpturi moderne sau forme geometrice perfecte), jocurile de străluciri și culori, inimaginabile pentru lumea minerală.
Multe dintre „florile de mină”,prin raritate, perfecțiune, dimensiuni, parageneză, se ridică la valoarea de tezaur în patrimoniul cultural al României.