Mineralele sunt substanțe naturale formate prin diferite procese geologice, ce intră în alcătuirea crustei terestre sau a ceea ce numim în mod obișnuit subsol. Fiecare mineral este alcătuit din unul sau mai multe elemente chimice (grupate sau nu în complecși ionici), legate între ele prin câteva tipuri de legături chimice și aranjate tridimensional într-o structură internă incredibil de ordonată, ce conferă acestor substanțe principala particularitate – starea cristalizată. Dacă, condițiile de formare sunt propice, această stuctură reticulară internă se concretizează în exterior prin dezvoltarea unor forme geometrice perfecte (cuprinzînd fețe, muchii și colțuri), cu simetrii remarcabile (evidențiate prin axe, plane și centru de simetrie), atât de apreciate din punct de vedere estetic.
În funcție de geometria rețelei cristaline mineralele se grupează în șapte sisteme de cristalizare: monoclinic, triclinic, rombic, romboedric, tetragonal, hexagonal și cubic. În funcție de compoziția chimică mineralele sunt grupate în opt clase: elemente native, oxizi și hidroxizi, sulfuri și sulfosăruri, halogenuri, carbonați (și compuși similari), sulfați (și compuși similari), fosfați (și compuși similari) și silicați. În momentul de față sunt descrise pe plan mondial peste 5.000 de specii minerale, dintre care International Mineralogical Association recunoaște ca specii valide 4.963. Dintre acestea, cele mai multe aparțin clasei silicaților, care este de departe cea mai importantă, atât ca număr cât și ca răspândire în natură.
În funcție de compoziția chimică, structura internă și condițiile de formare mineralele au proprietăți fizice dintre cele mai variate, care le fac deosebite atât din punct de vedere estetic, cât și utile în foarte multe domenii. Dintre aceste proprietăți cele mai importante sunt cele: morfologice (formele cristalografice sau concreșterile), mecanice (duritatea, elasticitatea și plasticitatea), optice (luciul și culoarea), electrice (conductibilitatea electrică, piezoelectricitatea), termice (conductibilitatea termică), magnetice (susceptibilitatea magnetică), densitatea și nu în ultimul rând radioactivitatea.
Pe lângă resursele vitale de care avem nevoie zilnic – aer, apă și hrană – resursele minerale sunt indispensabile în viața nostră modernă de astăzi, și la o simplă privire în jur, putem observa lesne, că marea majoritate a obiectelor, produselor, a bunurilor materiale în general, au la bază substanțe minerale. Clădirile și căile de comunicații sunt realizate din materiale de construcții preponderent fabricate din minerale, asociații de minerale – roci sau metale extrase din minerale. Vehiculele, în marea lor majoritate, sunt realizate din metale sau alte substanțe produse din materii prime minerale. Cele mai moderne dispozitive, aparate și echipamente actuale utilizate în electronică, telecomunicații sau captarea energiei prin sisteme neconvenționale, nu pot fi construite fără aportul mineral. Trebuie să remarcăm și resursele geologice, considerate sursele clasice de energie – combustibilii fosili (petrol, cărbuni și gaze naturale) și combustibilii nucleari – la care, chiar dacă sunt mai puțin prietenoase cu mediul, nu ne putem permite deocamdată să renunțăm. Nu este de loc de neglijat importanța pe care mineralele și elementele chimice conținute de acestea o au în menținerea sănătății umane și păstrarea unui echilibru în funcționarea organelor și sistemelor ce alcătuiesc corpul uman.
Resursele minerale utile sunt identificate în subsol prin tehnici specifice de prospecțiune și explorare, apoi sunt exploatate prin tehnologii miniere adecvate și în continuare procesate, pentru a fi transformate în materii prime minerale sau bunuri de consum. La nivel internațional sunt numeroase instituții care realizează statistici referitoare la consumul de minerale anual sau pe cap de locuitor. Interesantă în acest sens am găsit statistica realizată de Minerals Education Coalition în anul 2014, care arată că fiecare copil american va consuma pe parcursul vieții o cantitate totală de 1.376 t minerale, metale și combustibili minerali, repartizate pe următoarele categorii: aur 54 g, cupru 441 kg, sare gemă 12,5 t, argilă 5,5 t, zinc 236 kg, roci, nisip și pietriș 535,7 t, petrol 272.823 l, plumb 403,3 kg, fosfași 7,9 t, cărbuni 208,7 t, aluminiu 2.591 kg, fier 11,2 t, ciment 20,5 t, gaz 192.440 m3, alte minerale și metale 24,7 t. Aceeași statistică mai oferă și consumurile anuale pe cap de locuitor, astfel: 4 t roci, 2,9 t nisip și pietriș, 260 kg ciment, 143 kg fier, 158 kg sare gemă, 100 kg fosfați, 70 kg argilă, 33 kg aluminiu, 5,5 kg cupru, 5 kg plumb, 3 kg zinc, 16 kg sodă calcinată, 2,3 kg mangan, 233 kg alte minerale nemetalice și 10 kg alte metale. La acestea se mai adaugă 3.467 l petrol, 2,7 t cărbuni, 2.446 m3 gaz și 82 g de uraniu pentru a produce energia consumată anual de fiecare persoană.
Proiectul ”Mineralogia pentru toți”, care debutează astăzi, vă este propus de către Muzeul de Mineralogie ”Victor Gorduza” Baia Mare, în baza a unei colaborări cu cotidianul Graiul Maramureșului, pe care o dorim cât mai fructuoasă și durabilă. Scopul vizat este conștientizarea noastră a tuturor asupra importanței pe care mineralele o au în viața noastră de zi cu zi, nu doar ca flori de mină cu calități estetice ce ne încântă privirea, ci și ca substanțe indispensabile. În articolele ce vor urma – publicate în Graiul Maramureșului și pe website-ul Muzeului – vă propunem atenției câte un mineral, pe care îl vom defini și descrie pe scurt, îi vom prezenta principalele proprietăți, dar în primul rând dorim să descoperim împreună utilizările, dintre cele mai comune sau altele poate mult prea puțin cunoscute, subliniind astfel nevoia noastră de minerale.
Grafică: Zamfir Șomcutean Conf. univ. dr. ing. Ioan Denuț director – Muzeul de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare