Demersul ştiinţific al colectivelor coordonate de două dintre personalităţile geologiei româneşti, prof. dr. Emil Constantinescu şi prof. dr. Nicolae Anastasiu, de realizare a volumelor I şi II ale trilogiei “Resursele minerale ale României” prezentate oficial de curând şi la Baia Mare, şi nu întâmplător, vine într-un moment cum nu se poate mai potrivit prin prisma importanţei problematicii abordate, aflată în dezbatere pe agenda politicienilor şi economiştilor, dar şi a societăţii civile în general. În Societatea Cunoaşterii a secolului nostru, cum sugestiv este definită în Introducerea volumului I societatea umană, autorii evidenţiază că importanţa resurselor minerale nu este diminuată, folosirea inteligentă a acestora devenind o necesitate. Autorii consideră, pe bună dreptate, că o strategie de dezvoltare sustenabilă a României trebuie să aibă la bază o evaluare a resurselor naturale ale subsolului. Acest lucru a constituit şi imboldul realizării trilogiei mai sus amintite, sub egida prestigioasă a Academiei Române.

Importanţa realizării acestei lucrări de anvergură constă în faptul că aduce în faţa specialiştilor, instituţiilor şi companiilor interesate, autorităţilor centrale şi locale cât şi publicului larg o radiografie exactă a resurselor minerale ale României. Este primul demers de acest fel la nivel naţional, cu prezentarea tuturor tipurilor de resurse minerale, cu date complete privind structurile geologice în care sunt cantonate, cu date de ordin mineralogic-petrografic, analize chimice, DTA, RX etc. şi respectiv cu potenţialul economic (pe baza estimărilor Agenției Naționale a Resurselor Minerale).

Problematica resurselor minerale ale României este abordată într-un mod complex, din foarte multe puncte de vedere, dar în acelaşi timp extrem de logic şi riguros. În primul rând se evidenţiază faptul că România are o mare diversitate de resurse comparativ cu multe state europene dezvoltate, dar limitate ca rezerve exploatabile în cea mai mare parte. Sunt prezentate date concrete privind volumele de resurse pentru principalele tipuri de minerale industriale, roci utile, minerale metalice şi minereuri, prin aceasta oferindu-se o imagine reală a prezentului şi a perspectivei de viitor, iar plecând de la consumul actual, autorii sugerează şi cât mai putem beneficia de acestea.

Volumul I dedicat mineralelor industriale şi rocilor utile include o parte importantă, cca. 1/3 din volum, abordării unor probleme de mare actualitate pe plan internaţional privitor la resursele minerale. Amintim doar câteva dintre cele mai semnificative:

• resursele minerale şi natura, respectiv relaţia dintre exploatarea resurselor minerale şi protecţia mediului;
• resursele minerale şi buna guvernare, abordându-se probleme precum globalizarea şi energia, reconsiderarea rolului guvernelor, reciclarea resurselor neregenerabile, riscurile generalizării modelului consumist, scenarii de viitor;
• Europa şi penuria de materii prime incluzând o nouă politică a resurselor minerale şi recomandări pentru statele UE.

De remarcat multitudinea de date privitoare la resursele de minerale metalice şi minereuri pe glob prezentate în prima parte a volumului II, cu evidenţierea celor mai mari zăcăminte, top 10 ţări producătoare cu volumele extrase, producţiile la nivel mondial şi comparativ situaţia din România, toate după datele oficiale ale instituţiilor şi publicaţiilor de specialitate la nivelul ultimilor 2-3 ani.

Ambele volume prezintă numeroase studii de caz ale principalelor tipuri de resurse minerale cu reprezentări grafice sugestive. Acestea vin să exemplifice şi totodată să prezinte mai detaliat unele zăcăminte de minerale industriale, roci utile, minerale metalice şi minereuri. Pentru prima dată sunt prezentate şi date privind deşeurile miniere şi iazurile de decantare. Este remarcabilă descrierea principalelor iazuri de decantare din România, cu numeroase date, reprezentări grafice şi imagini fotografice.

 Remarcabile sunt şi Anexele ambelor volume, incluzând toate ocurenţele respectiv zăcămintele de minerale industriale, roci utile, minerale metalice şi minereuri sub formă de tabele, cu coduri pentru fiecare dintre ele, judeţul în care sunt localizate, localizarea geologică-geografică, statutul minier şi agentul economic ce operează, denumirea formaţiunii geologice şi vârsta.

Lucrarea abordează şi cele mai importante aspecte legate de exploatarea resurselor minerale, mai ales a minereurilor, reliefând situaţia actuală la nivel internaţional, prin procesul de globalizare al exploatării acestora şi acela de reevaluare a perpectivei mineritului în Uniunea Europeană. În lucrare se face o radiografie foarte corectă a declinului mineritului în România postcomunistă şi se propun soluţii pentru reactivarea lui.

De mare importanţă, prin modul în care este concepută, se prezintă ceea ce autorii au denumit Strategia reindustrializării României pe baza resurselor naturale. Ea are la bază evaluarea corectă şi reală a potenţialului de resurse minerale, cererea internă a economiei pentru diverse tipuri de resurse, evidenţierea celor mai atractive resurse pentru investitori, cercetarea şi exploatarea potenţialului nevalorificat, inclusiv a resurselor secundare din halde şi iazuri de steril.

În lucrare sunt sugerate şi demersurile necesare unei mai bune gestionări a resurselor minerale prin politici raţionale şi pe baza unei strategii care să aibă ca prim exponent un Serviciu Geologic Naţional, reconsiderând totodată rolul geologiei şi a specialiştilor geologi în evidenţierea în viitor a unor resurse minerale, ce încă nu sunt suficient cunoscute sau ce ar putea fi identificate prin lucrări noi de cercetare geologică. Apare ca atare necesitatea implicării specialiştilor din domeniul cercetării geologice în elaborarea politicilor şi strategiilor din sfera gestionării resurselor minerale ale României, aşa cum de altfel prin elaborarea acestei lucrări, cei doi coordonatori au întreprins-o deja. De altfel, în lucrare sunt prezentate obiectivele şi ţintele Strategiei de dezvoltare durabilă a României – orizont 2035, în raport cu potenţialul de resurse şi beneficiarii naţionali.

Lucrarea de faţă reprezintă un demers editorial extrem de valoros prin abordarea extrem de complexă, dar în acelaşi  timp extrem de logică şi riguroasă, a problematicii resurselor minerale ale României. Primele părţi ale ambelor volume pot însă reprezenta adevărate cărţi de cultură generală, extrem de utile tinerelor generaţii şi nu numai, prin informaţiile despre modul în care geologia şi în ultimă instanţă resursele minerale au “modelat evoluţia umanităţii şi au influenţat apariţia, mărirea şi decăderea civilizaţiilor”.

De această lucrare aveau nevoie nu numai specialiştii din domeniu sau cei direct interesaţi, chiar România ca ţară. Orice abordare de viitor a dezvoltării României trebuie să ia în calcul informaţiile, consideraţiile şi ideile prezentate în prezentele două volume ale  trilogiei privitoare la resursele minerale ale ţării noastre.

În final, pe lângă felicitările cuvenite autorilor, trebuie în primul rând să le mulţumim celor doi coordonatori, profesorii universitari Emil Constantinescu şi Nicolae Anastasiu, pentru realizarea acestei lucrări academice de excepţie şi pentru aprecierea că ea trebuia prezentată şi la Baia Mare şi în locul cel mai potrivit, Muzeul de Mineralogie.

Conf. dr. geolog Marinel Kovacs

directorul Departamentului de Ingineria resurselor minerale, a materialelor și a mediului – Centrul Universitar Nord din Baia Mare